Hipertensiunea și depresia ar putea fi cauzate și de microbiomul intestinal

Un anumit set de bacterii intestinale ar putea fi cauza hipertensiune arterială corelată cu depresia, potrivit unui studiu nou.

Un studiu asupra bacteriilor intestinale umane sugerează că tensiunea arterială ridicată corelată cu depresia poate fi o afecțiune complet diferită decât hipertensiunea arterială fără depresie. Cercetătorii speră că în viitorul apropiat bacteriile intestinului ar putea fi analizate pentru a diagnostica, trata și preveni în moduri diferite formele de hipertensiune arterială cu și cele fără depresie, scrie doc.ro.

O echipă de cercetători americani a făcut descoperirea că microbiomul intestinal (totalitatea microorganismelor din intestin) este diferit la pacienții diagnosticați cu hipertensiune arterială în comparație cu cei diagnosticați cu hipertensiune arterială plus depresie.

Se presupune că există tot atâtea bacterii în organism precum celule umane. Aceste bacterii, plus fungii și alte microorganisme, au rolul de a ajuta în procesul de digestie și de a consuma o parte din celulele de piele moartă. Nu am putea exista fără aceste bacterii, ele fiind într-un echilibru fragil. Atunci când intervin factori externi, precum substanțele de igienizare antibacteriene sau antibioticele folosite în exces, echilibrul se pierde și apar afecțiuni.

Metodele de funcționare ale bacteriilor intestinale interacționează cu creierul și fiziologia corpului. De aceea, la unii oameni dezechilibrul acestor bacterii ar putea cauza dezvoltarea tensiunii arteriale și depresiei concomitent.

Studiul a presupus izolarea ADN-ului din bacteriile intestinale obținute din probele de scaun a 105 voluntari. Oamenii de știință au folosit o nouă tehnică care implică software cu inteligență artificială pentru a analiza bacteriile. Acest program a dezvăluit patru tipuri distincte de gene bacteriene și molecule cheie. Surprinzător, cercetătorii au descoperit tipare unice de bacterii la persoane cu hipertensiune arterială plus depresie; hipertensiune arterială fără depresie; depresie cu tensiune sanguină sănătoasă; sau subiecți sănătoși fără depresie sau hipertensiune arterială.

În esență, studiul a descoperit noi forme de a cataloga hipertensiunea arterială. Anumite mecanisme încă neidentificate ale hipertensiunii arteriale se corelează cu moleculele cheie produse de bacteriile intestinale. Este posibil ca aceste molecule să aibă un impact semnificativ asupra sistemului cardiovascular, metabolismului, hormonilor și sistemului nervos.

Cercetătorii americani sunt de părere că această cercetare ar putea să descopere abordări de tratament care ar îmbunătăți rezultatele la persoanele cu hipertensiune arterială rezistentă la tratament. Din totalul de pacienți diagnosticați cu hipertensiune arterială, ei au observat că aproape 20% dintre ei nu răspund bine la tratament, chiar și cu mai multe medicamente.

Cum influențează microbii intestinali hipertensiunea?

Hipertensiunea este definită ca o presiune exagerată a circulației sanguine, ceea ce pune vasele fragile de sânge (mai ales ale vârstnicilor) în pericol de a se sparge și cauza infarct miocardic. Valoarea tensiunii arteriale normale este mai mica de 120/80 mmHg, iar pericolul real apare la valoarea de 140/90 mmHg.

Un studiu din 2017 a descoperit că la participanții cu prehipertensiune (nediagnosticați încă dar cu valori mari ale tensiunii arteriale) sau hipertensiune arterială, a existat o reducere a diversității bacteriilor intestinale. În special, specii de bacterii precum Prevotella și Klebsiella erau în număr mult mai mare decât altele.

Aceste date ar putea explica prevalența diagnosticelor de hipertensiune în țările vestice. Supranumită și dieta vestică, alimentația din țările dezvoltate este exagerat de plină de alimente supraprocesate, zahăr, grăsimi saturate și sare. O astfel de dietă influențează flora bacteriană, ducând la o suprapopulare a bacteriilor „rele”.

Efectul microbilor intestinali asupra depresiei

Un alt studiu leagă dezechilibrul florei intestinale de episoadele de depresie. Cercetătorii au descoperit că două grupuri de bacterii, Coprococcus și Dialister, sunt mai reduse la persoanele cu depresie. Aceștia au găsit o corelație pozitivă între calitatea vieții și capacitatea microbiomului intestinal de a sintetiza un produs de descompunere a neurotransmițătorului cunoscut sub numele de dopamină.

Dopamina este hormonul care dă o stare de bine și ne motivează. Atunci când nu este sintetizat corespunzător, apar episoadele depresive. Cercetătorii încă analizează acest sistem, dar iată că și bacteriile intestinale ar putea juca un rol important în acest proces.

Este evident, deci, de ce o alimentație sănătoasă este cheia sănătății corpului, cât și minții. Cercetările asupra microbiomului intestinal sunt la început, dar fiecare descoperire ne aduce mai aproape de posibilitatea de a trata afecțiunile direct din intestin, locul de absorbție al nutrienților esențiali vieții.