Horia Constantinescu, despre litoral: "Comerţul la dugheană ne aseamănă cu Pakistanul". VIDEO

De Ziua Mondialã a Drepturilor Consumatorilor

Consumatorii ar trebui să fie primii interesaţi în respectarea drepturilor lor. Această idee a fost subliniată de Horia Constantinescu, şeful OJPC Constanţa, ín cadrul unei conferinţe de presă organizate, vineri, 15 martie a.c. cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor. Cu aceeaşi ocazie, Horia Constantinescu a punctat necesitatea "curăţării" litoralului românesc, astfel încât să scape de "manelizare" şi "dughenizarea" care nu au drept efect decât atragerea unor turişti care „nu vor duce litoralul românesc în contextul european”.

„Comerţul la dugheană ne asemuieşte cu Pakistanul", a afirmat Horia Constantinescu, adăugând că şi porumbul fiert, la lighean, dar şi hotelurile care-şi întâmpină turiştii cu cearşafuri pătate, doar pentru că sunt pe inventar de zeci de ani reprezintă o pată neagră pentru imaginea turismului pe litoral.

„Litoralul românesc este unul dintre cele mai importante puncte de atracție de la nivel național, foarte mare parte dintre consumatorii români ajung pe teritoriul dobrogean unde se așteaptă să fie primiți ca acasă. Cel mai important lucru care duce la problemele care există este lipsa de comunicare dintre toți factorii decidenți, autoritățile locale, operatorii din turism. Nu am reușit să găsim formula în care, așezându-ne toți la o masă, să stabilim înainte de începerea sezonului care este direcția.

Nu am reușit să acceptăm ideea că un comerț în dugheană ne asemuiește cu Pakistanul și nu cu o stațiune europeană. Nu am reușit să ne asumăm faptul că arealul fiecărui operator economic trebuie tratat așa cum trebuie tratată curtea de acasă. Să înțelegem că respectul pe care îl dăm fiecărui consumator este o formă care se răsfrânge asupra tuturor; să înțelegem că porumb fiert în lichean nu ne aduce o perspectivă de integrare a turismului românesc în cea internațională. Porumbul fiert este bun, dar trebuie să respecte niște uzanțe, niște proceduri astfel încât să nu devină o poveste care să sperie turistul și să îmbolnăvească consumatorul; să înțelegem că cearșafurile murdare aflate pe inventar de 40 de ani nu pot face altceva decât să arate că parte din operatorii din turism au rămas în anii 80; să înțelegem că turiștii străini care calcă pragurile acestor hoteluri, jalnice unele dintre ele și foarte frumoase, altele, vorbesc despre litoralul românesc în întregimea lor și nu îl identifică doar cu un operator economic. Ei spun: „a fost frumos la mare”, „nu a fost frumos la mare”, „m-am îmbolnăvit la mare”, nu „m-am îmbolnăvit la GIGI SRL, care avea mâncare stricată”, a subliniat, în discursul său, comisarul adjunct Horia Constantinescu.

La eveniment a fost prezentă și Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT).

Un alt aspect punctat – ba chiar subliniat, am putea spune! – de șeful OJPC Constanța, Horia Constantinescu, a vizat alimentația și neregulile depistate în informarea corectă a consumatorilor cu privire la conservanții, îndulcitorii sau alte ingrediente de acest gen, ce se regăsesc în produse. „În acest context, aș aprecia ca Autoritatea Națională de Protecția Consumatorilor să fie inițiatoarea unui proiect european care să prevadă ca, așa cum pe pachetele de țigări sunt precizate consecințele fumatului, să fie și obligativitatea fiecărui utilizator de conservanți, de înlocuitori, de arome, de produse noi apărute pe piață care nu protejează decât interesele economice ale operatorului economic, nicidecum ale consumatorului, să le afișeze la loc vizibil, să nu fie o marcă mică pe eticheta produselor. A dulciurilor pentru copii, de exemplu, că un anumit E are consecințe nefaste asupra atenției, sănătății, modului prin care unui copil i se asigură o creștere armonioasă”, a afirmat șeful Protecției Consumatorilor Constanța.

De altfel, a arătat acesta, inclusiv faptul că în ultimii ani se constată o creștere considerabilă a cazurilor de cancer la nivelul aparatului digestiv trebuie să dea de gândit.

„Ar trebui să ne determine să ne punem întrebarea: Ce s-a schimbat în alimentația noastră în ultimii ani în așa fel încât am ajuns să îngroșăm statisticile celor care se îmbolnăvesc?”, a afirmat Horia Constantinescu.

Numai dacă ne îndreptăm atenția spre legumele și frunctele din galantarele supermarketurilor, vedem niște produse aspectuoase, cerate, doar oare cât sunt de sănătoase.

„În această clasificare aș începe cu legumele și fructele, care în zilele noastre devin din ce în ce mai arătoase, aparent mai comestibile, mai pline de vitamine, când de fapt trebuie să conștientizăm că stropirea acestora în mod excesiv cu pesticide, cu ceara care protejează ceara fructelor are o consecință nefastă asupra sănătății. Recomandam în urmă cu ceva timp consumul mai mare de fructe, dar astăzi constituie un pericol. Toate aceste substanțe protejează veniturile importatorilor și exportatorilor de frunte și legume, pentru că un măr bătut cu urme a prezenței dăunătorilor – până astăzi nimeni nu a murit pentru a mâncat un măr în care a fost un măr – și atunci adresez întrebarea retorică: Dacă stropirea cu ceară a merelor îl protejează de acțiunea dăunătorilor, a ciupercilor, a intemperiilor, cum putem să ne imaginăm că dacă ceara nu a fost spălată de ploaie, o să dispară când spălăm mărul la robinet?”, a atras atenția Horia Constantinescu.

F.B.