ICCJ a avut pe rol anul trecut peste 28.000 de dosare, din care a soluţionat 14.000

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut pe rol 28.950 de dosare anul trecut, din care a soluţionat 14.286 de cauze, se arată în raportul de activitate prezentat miercuri de preşedintele instanţei supreme, Alina Corina Corbu.

Potrivit raportului de activitate, din cele peste 14.000 de dosare soluţionate, 2.108 au fost finalizate de către Secţia penală, iar 6.580 la Secţia de contencios.

De asemenea, în anul 2019 la Instanţa supremă au fost înregistrate 13.966 dosare noi, în condiţiile în care la ICCJ sunt 109 judecători, 119 magistraţi asistenţi şi 169 de personal auxiliar de specialitate.

Şefa instanţei supreme a reclamat volumul mare de activitate raportat la numărul de judecători şi grefieri, susţinând că este nevoie de o modificare a legislaţiei, în special în privinţa competenţelor ICCJ.

"Şi în anul 2019, încărcătura pe judecător la nivelul ICCJ rămâne comparabilă cu aceea a unei judecătorii, din punct de vedere statistic ICCJ neputând fi comparată nici măcar cu o Curte de apel, cu atât mai mult cu o veritabilă Curte de casaţie. În condiţiile în care numărul cauzelor nou-intrate este relativ similar cu celor care pot fi soluţionate în cadrul unui an (aproximativ 14.000), iar numărul total al cauzelor rulate (28.950) este mai mult decât dublul acestei valori, este evident că situaţia de supraîncărcare a ICCJ este deja un fenomen cronic, iar progresele care pot fi obţinute prin măsuri pur administrative nu pot fi decisive, decât în condiţiile unei noi concepţii a legiuitorului privind rolul instanţei supreme, în special prin reaşezarea competenţelor. Numai în materia contenciosului administrativ şi fiscal, spre exemplu, doar în perioada 2017-2019, numărul de dosare a crescut cu o cincime, de la 13.884 la 16.732 dosare", a spus Corina Corbu.

Corina Corbu a afirmat că această situaţie afectează rolul ICCJ în ceea ce priveşte asigurarea interpretării unitare a legii şi unificarea jurisprudenţei şi forţează limitele instituţionale până la care instanţa supremă poate să funcţioneze în mod eficient.

Pe de altă parte, şefa ICCJ a precizat că Secţia penală s-a confruntat anul trecut cu mari dificultăţi, generate în special de schimbările de ordin administrativ impuse de adoptarea legilor justiţiei şi de deciziile Curţii Constituţionale, însă judecătorii au reuşit să păstreze cadenţa de soluţionarea dosarelor penale şi să se detaşeze de "furtuna" creată în spaţiul public.

"Justiţia nu este făcută să fie populară, la finalul fiecărui proces va exista cel puţin o parte nemulţumită, iar aceste aspecte se manifestă poate cu atât mai mult la nivelul celei mai înalte instanţe. Aceasta nu înseamnă că ICCJ nu trebuie să se organizeze mai bine, să comunice mai bine şi să 'arate' că înfăptuieşte justiţia în conformitate cu valorile fundamentale ale unui stat de drept", a afirmat Corina Corbu, potrivit Agerpres.