Îi scoatem pe interval: îi mai votăm sau nu? Cât de mult au muncit aleşii constănţeni în Senat

PARTEA II: Sinteza activităţii parlamentare

Finalul de an trage linie şi pentru activitatea parlamentarilor constănţeni. Este momentul în care alegătorii sau cetăţenii apolitici pot ajunge la propriile concluzii în privinţa celor pe care i-au ales să le reprezinte interesele la cel mai înalt nivel politic. La o scurtă analiză asupra activităţii parlamentarilor constănţeni, ajungem la concluzia că o parte dintre ei merită toată aplauzele, în timp ce alţii nu au ce căuta în clădirea Palatului Parlamentului nici măcar în vizită, încununând pe final de an o politică de dezinteres şi dispreţ faţă de alegători, fie că este vorba de opoziţie, fie că este vorba de putere. Astfel, noi, cei care i-am mandatat să îşi respecte promisiunile din campaniile electorale, suntem astăzi în faţa unui bilanţ care ne lămureşte pe deplin dacă merită să îi mai votăm sau nu şi data viitoare.

Începem cu "majoritarii" Senatului, unde Constanţa are şase reprezentanţi. Alexandru Mazăre (PSD) este membru al Comisiei pentru cultură şi media şi, totoată, al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre. Fratele primarului Constanţei, Radu Mazăre, a "bifat" anul acesta cinci luări de cuvânt în plen şi patru interpelări, printre care cele referitoare la turismul balnear (21 octombrie a.c.) sau deblocarea posturilor din sănătate (2 decembrie a.c.). Referitor la iniţiativele legislative, Mazăre s-a alăturat propunerilor privind revizuirea Constituţiei României, stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013 sau modificarea ;I completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, respinsă într-un final. De asemenea, Mazăre s-a alăturat şi iniţiativei colegului democrat-liberal, Christian Gigi Chiru, privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, adoptată. Vicepreşedintele Biroului Permanent, din luna septembrie a.c. şi colegul lui Mazăre din grupul parlamentar al PSD, Nicolae Moga, are 10 luări de cuvânt (în trei şedinţe) şi s-a alăturat în şapte ocazii pentru proiecte legislative, cot la cot cu colegii social-democraţi, precum revizuirea Constituţiei României, modificarea şi completarea Legii dialogului social nr.62/2011, veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sau pentru completarea articolului 286 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Preşedintele judeţean al PDL Constanţa, Christian Gigi Chiru, se numără printre senatorii "de-ai locului" cei mai activi. Reprezentantul opoziţiei a sperat în cadrul dezbaterilor asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2013 la sprijinul USL, solicitând pe data de 6 februarie a.c. suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale cu suma de 9.500 de lei pentru reamenajarea Parcului Tăbăcărie, din municipiul Constanţa şi cu suma de 45.500 de lei, pentru reabilitarea Cazinoului. Evident, ambele au fost respinse. Dacă pedelistul n-a fost prea vorbăreţ în plenul Senatului, a ales calea propunerilor legislative. 12 la număr, printre care stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada regimului comunist (6 martie 1945-22 decembrie 1989), modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, aprobarea unor măsuri fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului etc. De departe, mândria anului 2013 a lui Chiru, aşa cum a confirmat şi pentru "Replica" de Constanţa, este instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei. Beneficiind de sprijinul tuturor parlamentarilor constănţeni, Chiru este şi înger şi demon pentru aleşii locali, pentru că, pe 14 noiembrie, în fiecare an, autorităţile sunt obligate să întâmpine cu fast sărbătoarea dobrogenilor. Mai exact, cu cheltuieli.

Liderul grupului parlamentar al PNL, Puiu Haşotti, a oscilat în activitatea parlamentară de anul acesta între atenţia acordată comunităţilor sărace şi cea sporită acordată colegilor senatori, partidelor şi campaniilor electorale. Astfel, senatorul constănţean are anul acesta şapte luări de cuvânt, în cinci şedinţe, majoritatea cu tentă politică, mai puţin cea privind numirea directorului general interimar al Societăţii Române de Televiziune. În privinţa iniţiativelor legislative, Haşotti a "bifat" 14 propuneri, printre care înfiinţarea Consiliului National pentru Prevenirea şi Combaterea Torturii, modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adoptarea de măsuri specific în vederea dezvoltării comunităţilor sărace sau modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, pe care a uitat că a semnat-o. Hilaritatea măririi alocaţiei copiilor cu 1,8 lei a fost, într-un final, respinsă.

Mircea Marius Banias este preşedintele Comisiei pentru privatizare şi administrare a activelor statului. Senatorul conservator, ales în circumscripţia electorală nr.14, Constanţa, colegiul uninominal nr. 4, nu a fost prea vorbăreţ în plenul Senatului. De fapt, nu a fost deloc. Nici o interpelere, întrebare sau luare de cuvânt pe întregul parcurs al acestui an. În schimb, Banias a "pus umărul" la 11 propuneri legislative, printre care modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.125/2011 privind Codul Fiscal, completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor sau modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Totodată, Banias şi-a făcut remarcată latura sentimentală, numele său fiind legat de proiectele legislative privind recuperarea unor sume băneşti de la persoanele care aduc daune sănătăţii altor persoane sau acordarea de asistenţă tehnică şi socială persoanelor cu deficienţe de auz şi vorbire.

Marian Vasiliev, ales senator în circumscripţia electorală nr.14, Constanţa, colegiul uninominal nr. 2, este unul din grupul PP-DD-iştilor care au migrat în luna decembrie a.c. la altă structură politică. Vasiliev nu a mai vrut să fie al "poporului", alegând "progresiştii" (UNPR) şi, probabil, cu această mutare, îi vine şi cheful de prestări parlamentare, pentru că senatorul constănţean nu a "bifat" în 2013 nici o întrebare, interpelare sau luare de cuvânt. Nici la capitolul proiectelor legislative nu excelează, numele său fiind legat de doar şapte propuneri, printre care modificarea art.3 alin.(1) lit.b) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, modificarea şi completarea Legii minelor nr.85/2003 sau modificarea şi completarea Codului de procedură fiscală.

Spre deosebire de reprezentanţii Camerei Deputaţilor, senatorii nu impresionează profund în ceea ce priveşte propunerile legislative iniţiate. Nici cei constănţeni nu fac notă discordantă şi, mai mult, sunt până şi codaşii Senatului, dacă analizăm activitatea senatorilor din alte judeţe. La fel ca şi în cazul deputaţilor, senatorii constănţeni se încăpăţânează să nu exceleze şi se fac remarcaţi printr-o accentuată dorinţă de a nu face mai mult decât strictul necesar. De exemplu, cel mai activ senator al grupului PSD este Octavian-Liviu Bumbu (UNPR - Neamţ), cu 49 de propuneri legislative iniţiate; Ştefan-Liviu Tomoiagă (PNL - Călăraşi), cu 44 de propuneri; independentul Valeriu Todiraşcu (grupul PDL - Bucureşti), cu 26 de propuneri; în timp ce cel mai activ senator conservator este Vasile Nistor (PC - Bacău), cu doar 13 propuneri.

Marius Florian VASILE