Impactul celui mai radical proiect anti-tutun: scăderea cu 40% a taxelor plătite la buget de sectorul tutunului

Taxele plătite la buget de către industria tutunului ar putea scădea cu 40% pe termen scurt dacă vor fi introduse restricţii pe piaţa legală a produselor din tutun, arată o analiză de impact realizată de Iniţiativa pentru Competitivitate (INACO) şi Academia de Studii Economice (ASE).

Potrivit documentului citat, dacă aceste restricţii vor fi adoptate în Parlament, produsul intern brut ar consemna un declin de 0,26% pe termen scurt şi de aproape 0,85% pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere cuprinsă între 2,5 şi 8 miliarde de lei.

Propunerea legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. PL-x 587/2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun a fost redactată de reprezentanţi ai societăţii civile, într-o "formă radicală", aşa cum a declarat public însuşi iniţiatorul care a preluat-o şi depus-o în Parlament, fără a fi însoţită de o analiză de impact, precizează INACO într-un comunicat, scrie Agerpres.

Documentul stabileşte ca ţigaretele să fie expuse doar în circa 200 de unităţi economice în care s-ar comercializa exclusiv produse din tutun (potrivit codului CAEN), în detrimentul altor peste 130.500 magazine care comercializează şi produse din tutun pe lângă alte bunuri.

"Ca urmare a introducerii de noi restricţii pe piaţa legală a produselor din tutun, analiza de impact arată o posibilă scădere cu 40% pe termen scurt a taxelor plătite de industrie, iar pe termen lung cu 23%. Conform diferitelor scenarii analizate, după aplicarea în România a restricţiilor incluse în propunerea legislativă, cifra de afaceri în retail s-ar reduce într-o primă instanţă cu 20%, iar pe termen lung cu 10%", precizează sursa citată.

Potrivit comunicatului, ascunderea pachetelor legale deschide perspectiva vânzării de sub tejghea a ţigaretelor de contrabandă, mai ales în magazinele de cartier, în oraşele mici şi în mediul rural (cum deja se întâmplă în multe magazine, potrivit comunicărilor autorităţilor preluate de presă). De asemenea, vânzarea restricţionată la magazinele specializate, aşadar limitarea drastică a comerţului legal va încuraja comerţul ilegal, subliniază autorii analizei.

"România are cea mai întinsă graniţă externă a UE, după Finlanda, unde frontiera externă se află în zone nordice, greu accesibile. În plus, România se învecinează cu ţări cu regim diferit de taxare, unde un pachet de ţigarete e şi de 3-4 ori mai ieftin: Moldova, care include Transnistria - zonă gri unde legea nu se aplică, Ucraina şi Serbia. Estimările INACO şi ASE arată că aplicarea unor astfel de prevederi ar determina pe termen scurt o creştere a pieţei negre până la nivelul de peste 36% din totalul consumului, aşa cum s-a întâmplat în 2010 când s-a recurs la supra-taxare - acciza a fost mărită cu 50% în mai puţin de un an. Pierderile bugetare înregistrate la un astfel de nivel al comerţului ilegal s-ar ridica la circa un miliard şi jumătate de euro, dat fiind că acciza, TVA şi alte taxe reprezintă circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete, produsul fiind cel mai taxat la ora actuală în România", se mai arată în comunicat.

PL-x 587/2019 îşi propune, de asemenea, să asimileze vapatul fumatului şi să pună semnul egalităţii între produsele din tutun care ard (ţigaretele, ţigările de foi, tutunul de rulat etc.) şi cele care încălzesc tutunul şi/sau emit vapori. Interzicerea vapatului în spaţii publice va genera şi mai multe probleme pentru HORECA decât există în prezent, mai ales după perioada de criză generată de Covid-19, consideră autorii.

Potrivit cercetării menţionate, în HORECA, cifra de afaceri s-ar diminua pe termen scurt cu 15%, iar pe termen lung cu 10%.

Din punct de vedere macro-economic, analiza relevă un declin al PIB cu 0,26% pe termen scurt şi de aproape 0,85%, pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere între 2,5 - 8 miliarde de lei.

"Statul îşi reduce astfel sursele de finanţare, generează presiune asupra deficitelor bugetare şi riscă să împingă România şi mai mult pe calea supra-îndatorării, decontată prin taxele plătite tot de generaţiile viitoare. În concluzie, autorii analizei de impact - Cristian Păun, Radu Muşetescu, Andreea Paul, Anca Tamaş şi Ioana Enache - recomandă aplicarea eficientă a reglementărilor deja existente, pentru evitarea acestor scenarii pe care iniţiatorii propunerii legislative nu le-au luat în calcul. Este dovedit că acolo unde legislaţiile sunt respectate, fie acestea mai lejere sau mai aspre, obiectivele declarate sunt atinse. Centrarea politicilor publice pe educaţie este recomandabilă ca politică publică cu rezultate în practică pentru diminuarea efectelor nocive ale fumatului", se precizează în comunicatul INACO.

Scenariile au la bază contribuţia industriei tutunului la economie, precum şi cea a sectoarelor conexe şi pornesc de la ipoteza aplicării propunerii de lege analizat pe termen lung (scenariul 1), pe termen scurt (scenariul 2), neadoptarea acestuia şi dezvoltarea inerţială a acestui sector (scenariul 3), promovarea de măsuri care să liberalizeze piaţa acestor produse pe termen scurt (scenariul 4) şi pe termen lung (scenariul 5).

Industria tutunului este unul dintre cele mai importante vehicule fiscale ale economiei româneşti, cu o pondere a taxelor plătite anual situată între 2,1% şi 1,7% în PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri (conform datelor publice ale autorităţilor şi ale companiilor legale de profil). Numărul angajaţilor direcţi în sector este de 8.400 persoane.

Potrivit INACO, valoarea totală a exporturilor de tutun brut şi prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane de euro, iar tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României de aproape 600 de milioane de euro. Conform Eurostat, România este al treilea producător de ţigarete din Europa, după Germania şi Polonia.

Analiza este realizată pe baza datelor disponibile la momentul redactării, şi anume din anul 2018. Datele aferente anului 2019 confirmă trendul identificat. Cifra de afaceri a industriei în 2019 se ridică la aproape 21 miliarde de lei, în creştere cu 17,3% faţă de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe şi impozite, adică aproape 17 miliarde de lei (circa 3,6 miliarde de euro).