"In cadrul Recensamantului Agricol, la Pantelimon a fost dezastru. Recenzorii nu-si meritau banii"

Enache Busu, directorul Directiei de Statistica Constanta:

Recenzorii angajaţi pentru realizarea Recensământului General Agricol (RGA) 2010 şi unele primării din Constanţa au tras judeţul în jos ca procent. Enache Buşu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa, susţine că o parte din recenzori nu ar fi trebuit remuneraţi pentru că au tratat Recensământul Agricol ca pe o activitate banală, iar rezultatele au fost dezastruase. Datele recenzate nu au fost de calitate şi pentru că informaţiile din formularele de bază nu coincideau cu cele din formularele provizorii, angajaţii Direcţiei de Statistică le-au corectat, iar această activitate a decalat termenele de finalizare a recensământului.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi în subordine şi cu ce probleme se confruntă la momentul actual Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa?

Enache Buşu: Direcţia de Statistică Constanţa are 45 de salariaţi împărţiţi în serviciile Social şi IT. În afară de aceşti funcţionari publici, am angajat 20 de persoane pentru Recensământul General Agricol şi Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. Aceste persoane fac parte din Secretariatul Tehnic Judeţean ca personal suplimentar angajat, doar pentru această operaţiune. La nivelul Direcţiei de Statistică singura problemă o reprezintă RGA şi bineînţeles o să urmeze RPL. La nivel de instituţie lucrările noastre lunare, trimestriale şi anuale, ca până în prezent, îşi urmează cursul fără întârzieri. La Recensământul General Agricol problema cea mai mare a reprezentat-o recenzorii care au fost angajaţi de primării şi care nu au fost specialişti. Din acest motiv, în multe localităţi, lucrările au fost de proastă calitate ceea ce a dus la rezultate dezastruoase. Calitatea datelor recenzate nu au fost calitative ci cantitative.

Rep.: Recent aţi finalizat Recensământul General Agricol 2010. Câte exploataţii agricole au fost recenzate pentru că ministrul Valeriu Tabără a fost nemulţumit de rezultatele înregistrate de judeţul Constanţa la nivel de ţară?

E.B.: Perioada de recenzare a fost de două luni, decembrie şi ianuarie. Probabil că cei care s-au ocupat de acestă acţiune, mă refer la recenzori, se gândeau mai mult la sărbătorile de Crăciun, decât la munca efectivă. De pe 2 decembrie 2010 şi până pe 31 ianuarie 2011 trebuiau finalizate 77.800 de chestionare şi s-a reuşit, în cele din urmă, recenzarea a 78.000 de exploataţii agricole. Am avut probleme cu CNP-urile la străinişi. Mă refer la persoanele care au teren în altă localitate decât cea de domiciliu. Pentru că nu-i găseam am cerut ajutorul primăriilor, a poliţiei. Identificarea CNP-urilor a întârziat procedura de recenzare. La nivelul judeţului Constanţa au fost cam 9000 de CNP-uri de căutat, din care 2000 au fost numai în municipiul Constanţa. Fiind vicepreşedintele Comisiei Judeţeane de Recenzare am prezentat o situaţie domnului prefect Claudiu Iorga Palaz, şeful suprem al judeţului, prin care i-am adus la cunoştinţă că nu am fost ajutaţi de anumiţi primari pentru că nu vroiau să se implice. Un astfel de exemplu a fost şi primarul de la Năvodari, însă după ce au avut loc deplasările în teren domnul Nicolae Matei a înţeles că fără sprijinul său nu ne putem desfăşura activitatea şi atunci ne-a oferit suportul de care am avut nevoie. În prima etapă judeţul Constanţa era clasat la nivel naţional pe ultimele locuri. A avut loc o videoconferinţă cu ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, şi am fost avertizaţi că situaţia de la Constanţa nu poate continua aşa. Astfel, pentru mobilizarea primăriilor am fost nevoit să cer sprijinul Instituţiei Prefectului şi apoi Constanţa a fost clasată pe locul 5 ca judeţ.

Rep.: Cu toată instruirea făcută de reprezentanţii Direcţiei de Statistică şi cei ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale recenzorii constănţeni au întâmpinat probleme în completarea formularelor la Recensământul Agricol şi transmiterea în timp util a datelor colectate din teren la Bucureşti. Credeţi că aceste problme se vor repeta şi în cazul Recensământului Populaţiei?

E.B.: Bună întrebare. Noi am făcut instruirea recenzorilor, a recenzorilor şefi şi a coordonatorilor-secretarii primăriilor, însă au întâmpinat greutăţi pentru că nu erau primiţi în diverse locuinţe. Persoanele intervievate nu au înţeles de la început că acest Recensământ Agricol are un caracter statistic, nu fiscal, şi au vrut să se bucure liniştiţi de sărbători în ideea de a nu plăti statului taxe şi impozite mai mari. Asta a fost şi unul dintre motivele pentru care judeţul Constanţa a întârziat în prima etapă activitatea, şi am fost criticaţi de domnul ministru, pentru că oamenii nu vroiau să deschidă uşa recenzorilor. Referitor la Recensământul Populaţiei părerea mea este subiectivă. Persoanele pe care urmează să le angajăm vor fi de altă calitate, în sensul că vom lucra cu profesori. Nu vreau să spun că cei care lucrează în Agricultură nu sunt oameni de calitate, dar probabil că la Recensământul Agricol nu au vrut să se implice cum trebuie sau poate că nici noi nu am fost extrem de convingători. Însă, trebuie să recunosc că există o temere că oamenii vor avea o stângăcie în transmiterea datelor. Urmează să primim ghidul recenzorilor, pentru că nici noi nu suntem doctori în această meserie. Acest recensământ este o etapă foarte importantă şi trebuie să recunoaştem că niciodată nu a fost efectuat un recensământ la nivel european. Inclusiv directorii Direcţiilor de Statistică vor participa în luna mai a.c. la o instruire la nivel naţional unde vom cere explicaţii în privinţa unor aspecte pe care nu le stăpânim la ora actuală. Întâi trebuie să ne punem şi noi la punct şi apoi să le cerem performanţe celorlalţi, dar toţi vom trebui să acordăm o atenţie deosebită acestei activităţi pentru că formularele pentru Recensământul Populaţiei sunt extrem de complexe.

Rep.: Aveţi o listă "neagră" a localităţilor care nu au reuşit să se mobilizeze la Recensământul Agricol pentru a colecta datele din teren şi care au "tras în jos judeţul ca procentaj"?

E.B.: Da. Pe lista "neagră" figurează Ion Corvin, Băneasa, prietenii noştri de la Agigea, la care nu ne aşteptam, Seimeni, Medgidia. Au fost cam 12 localităţi, din cele 70 existente, care tot timpul ne-au tras în jos judeţul ca procent.

Rep.: Au existat recenzori care nu şi-au primit banii pentru activitatea depusă pentru că au rătăcit telefoanele mobile sau încărcătoarele aparatelor sau pentru că nu şi-au desfăşurat treaba în mod corespunzător?

E.B.: O singură problemă am avut cu o persoană de la Castelu, care rătăcise încărcătorul telefonului, dar problema s-a rezolvat. Unii recenzori nu-şi meritau banii pentru că datele completate în formularele de bază nu erau identice cu cele din formularele provizorii, deci au muncit degeaba, iar personalul angajat pentru această corectare a trebuit să muncească mult mai mult şi termenul de finalizare a activităţii s-a decalat de la o lună la două.

Rep.: Care sunt recenzorii care nu-şi meritau banii pentru activitatea depusă la Recensământul Agricol?

E.B.: În cadrul Recensământului Agricol, la Pantelimon a fost dezastru. Recenzorii nu-şi meritau banii. Datele de acolo au fost extrem de proaste, iar personalul nostru a trebuit să facă muncă suplimentară pentru clarificarea situaţiei. Probleme de acest gen s-au înregistrat şi la Mereni şi la Ion Corvin. La ora actuală avem 80% din formulare corectate şi date care deja au fost introduse în calculator. Recenzorii din localităţile cu probleme deşi şi-au făcut treaba de mântuială, şi-au primit banii. Condiţiile pentru efectuarea plăţii a fost ca recenzorii să predea la Direcţia de Statistică mapele cu toate formularele completate, însemnând 78.000 de documente, ori cei care au preluat aceste mape doar au numărat chestionarele, nu au verificat şi calitatea datelor, apoi le-au dat OK-ul şi Direcţia Agricolă a efectuat plata.

Rep.: Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa este pregătită pentru demararea Recensământului Populaţiei?

E.B.: Da. În prima etapă am demarat Recensământul Agricol, mai exact în perioada decembrie-ianuarie ca etapă de culegere a datelor, iar începând cu 1 februarie şi până la 1 martie recenzorii, recenzorii şefi şi coordonatorii au predat instrumentarul statistic cu toate chestionarele completate, ca mai apoi s-a trecut la verificarea efectivă a datelor, şi în a doua etapă ne vom ocupa de Recensământul Popualaţiei. La Recensământul Agricol datele din formularul provizoriu trebuie să fie identice cu datele din formularul de bază, lucru care nu s-a realizat în tot judeţul, iar până la 31 mai trebuie să încheiem operaţiunea de introducere a datelor de la formularele provizorii în calculator şi până la finele anului datele din formularele de bază. În luna iunie Institutul Naţional de Statistică împreună cu reprezentanţii Comisiei Centrale de Recensământ vor prezenta Guvernului datele provizorii, iar în luna iulie aceste date vor trebuie să ajungă la Eurostat pentru că Uniunea Europeană ne-a cerut să prezentăm o evaluare a Recensământului Agricol, atât la nivel de suprafeţe de teren, cât şi numărul animalelor. În Constanţa formularele primite din teritoriu au conţinut greşeli pe care a trebuit să le corectăm pentru că datele din formularul provizoriu nu coincideau cu datele din formularul de bază. În cazul Recensământului Populaţiei ne dorim să evităm aceste probleme. Un lucru foarte important este că judeţul Constanţa alături de Iaşi şi Vaslui nu au o tramă stradală. Cei de la Cadastru ne-au dat planul ortofoto al judeţului, însă încercăm să colaborăm cu celelalte instituţii, cu primăriile, pentru a realiza un plan care să cuprindă atât străzile din municiu, cât şi numerotarea poştală. Am fost la Primăria Constanţa, la doamna director al departamentului de Patrimoniu, Ramona Dospinescu, şi am rugat-o să colaborăm la nivelul instituţiilor deconcentrate, în aşa fel încât să primim de la dumnealor toate datele necesare referitor la denumirea străzilor şi numerotarea clădirilor în vederea întocmirii unui plan de calitate.

Rep.: În cât timp vor începe anchetele de teren şi câte persoane vor fi angrenate în această activitate?

E.B.: La Recensământul Populaţiei, la nivel naţional, sunt 100.000 de recenzori, 20.000 recenzori şefi şi 1000 de coordonatori de circumscripţii urbane. Asta înseamnă că sunt 2500 de recenzori pe judeţ, iar Constanţa, fiind un judeţ mai mare, va avea 3300 de recenzori care vor trebui să facă o operaţie destul de delicată. De ce? Culegerea datelor din teren pentru Recensământul Agricol a durat două luni, iar pentru Recensământul Populaţiei perioada de colectare se va efectua în perioada 22-31 octombrie. Recenzorii vor fi instruiţi la Sala Sporturilor în aşa fel încât de data aceasta chestionarele să fie completate în maxim 10 zile, iar datele trebuie să fie de calitate. Ţin să afirm că de data aceasta formulare sunt mai complicate decât cele folosite la Recensământul Agricol.

Rep.: Cum vor fi selectate persoanele care vor culege datele din teren pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor?

E.B.: Ca şefi de zonă, la circumscripţiile urbane, dorim să avem personal care a mai lucrat în statistică, pentru că este cel mai competent în acest domeniu. Vom angaja şi cadre didactice care doresc să mai câştige un ban în plus. Constanţa figurează cu 350.000 de locuitori. De la Bucureşti în perioada aceasta se face sectorizarea, iar noi încă din martie am angajat personal suplimentar pentru că la finele lunii vom demara o simulare a Recensământului Populaţiei. Recensământul de probă ia în calcul trei sectoare din minicipiul Constanţa şi trei sectoare din mediul rural. De la Bucureşti s-au fixat deja locaţiile, şi anume Mihai Kogălniceanu, Valu lui Traian, Piatra şi Palazu Mic. Tot la recesământul populaţiei, în luna mai a.c. va trebui să încheiem definitivarea planurilor şi denumirea străzilor şi numerotarea clădirilor. Începând de la 1 iunie nici o instituţie nu va mai avea voie să facă alte modificări la nivelul locuinţelor.