În cazul unui cutremur de proporţii, Peninsula Constanţei, adunată cu făraşul

Dacă nu cade, pică!

Cutremurele înregistrate în ultima perioadă au cauze naturale, existând un stres puternic în scoarţa terestră. Potrivit experţilor, fenomenul nu poate fi oprit, pentru că au cauze naturale. Ultimul cutremur, de 5,5 grade pe scara Richter, înregistrat în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea avea o influenţă în ceea ce priveşte descărcarea din energia acumulată în altă zonă devenită de acum vestită pentru activităţile seismice: comuna Izvoarele, din judeţul Galaţi. Potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, seismul din noaptea de sâmbătă spre duminică, a avut loc la ora locală 04h 37min 21sec, la o adâncime de 134 kilometri şi s-a resimţit în mai multe oraşe din ţară, dar şi în Capitală. Replica a avut loc în aceeaşi zonă, duminică dimineaţa, şi a avut o magnitudine de 2.7. Cutremurul din noaptea de sâmbătă spre duminică este cel mai mare din ultimii patru ani. Un seism de o magnitudine similară, 5.5 grade, a avut loc şi în 2005. Seismologii au mai arătat că, în afară de seismul produs în Vrancea, considerat de aceştia ca fiind normal, s-a activat şi o falie în zona Galaţi, de unde şi cutremurele dese din ultima perioadă. Există însă şi voci care susţin că motivul ar putea fi "cauze nenaturale".

Zona Galaţi se confruntă cu un lanţ de seisme în ultima perioadă. Începând cu data de 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Pe de altă parte, în zona Vrancea, s-au produs anul acesta şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade. Cu toate acestea, directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat pentru cotidianul "Replica" de Constanţa că, pentru moment, situaţia este calmă şi nu există motive de teamă: "Situaţia este în regulă în toate zonele, chiar şi în Vrancea sau la Galaţi. Deci, clar este în regulă şi la Constanţa. Nu vă văd bine când se va accepta exploatarea pentru gazele de şist, dar asta-i altceva!".

Constanţa: cod roşu de indiferenţă

Cu sau fără gaze de şist, cu siguranţă cutremure vor mai fi la Constanţa. Antenţionările sau clasificările cu bulină roşie pe clădirile din zona peninsulară a Constanţei sunt admirabile, sublime, putem zice, doar că lipsesc cu desăvârşire. Nae Caţavencu şi Dorel au bătut palma în chestiunea celebrelor buline roşii, care clasifică imobilele cu risc seismic. Am constatat acest lucru când am luat la pas întreaga zonă. Dintre toate clădirile care pot fi... să spunem admirate, în galeria foto, o singură clădire beneficiază de bulină, încadrată în clasa I de risc seismic, situată pe strada Mircea cel Bătrân, cu începere din Piaţa Ovidiu şi care nu figurează în evidenţele Primăriei Constanţa. De altfel, evidenţa conţine doar cinci clădiri încadrate în clasa I de risc seismic. Cea mai veche clădire încadrată la gradul cel mai mare de risc seismic a fost construită în 1831 şi se află pe strada Ştefan cel Mare nr. 26, având o suprafaţă de 270 de metri pătraţi. Pe strada Mercur nr. 10, cu o suprafaţă de 587 metri ce datează din 1900 se află cea de-a doua clădire. Următoarea pe listă se află pe strada Callatis nr. 31 şi a fost ridicată în 1922. Şi pe strada Traian nr. 25, mai figurează o construcţie în suprafaţă de 1.020 de metri pătraţi, ridicată în 1932, fiind urmată de cea de pe General Manu nr. 32, de 587 metri, construită în 1938. Lor li se adaugă alte 82 de imobile din Constanţa cu risc ridicat de prăbuşire. Deşi, cea mai mare parte a imobilelor din zonă arată de parcă ar putea fi măturate cu uşurinţă de o rafală de vânt, darămite de un cutremur, situaţia pare să nu deranjeze locuitorii din zonă.

Cutremur resimţit şi în Republica Moldova!

Revenind la seismul de 5.5 grade pe scara Richter, cititorii cotidianului "Replica" au împărtăşit pe site-ul publicaţiei din primele clipe ce au simţit, imediat după ce au văzut că informaţia a fost postată. O cititoare, Dana, susţine că: "La 4.38 m-a trezit din somn ca şi cum ceva m-a aruncat în sus din pat, apoi a început şifonierul să fie zgâlţâit. A durat 20 de secunde cred zgâlţâitul şifonierului, dar, de frică, am îngheţat în pat. Oricum, s-a simţit destul de bine dacă a reuşit să mă trezească din somn"... Cristina a simţit cutremurul şi la Năvodari: "Se mişca patul, dar vuietul acela era ciudat"! Florin: "Vreau să vă spun că acest cutremur a fost precedat de un huiet.M-am dat jos din pat, presimţind ceea ce avea să urmeze şi, într-adevăr , cutremurul a urmat. Mi-am trezit soţia şi am aşteptat să treacă. Nu a fost de intensitate foarte mare, dar a durat ceva timp". Dana susţine că seismul s-a simţit "destul de tare, dar scurt", la Mangalia şi Georgiana a menţionat că la fel a fost şi la Cernavodă. Nicoleta, din Constanţa, a fost mai panicată: "S-a mişcat totul în casă şi m-a trezit din somn, cu pastile cu tot! Cine a spus că a durat puţin? Am avut timp să-l conştientizez şi să-l parcurg, deci 20-30 de secunde?". Efectele seismului s-au resimţit şi în Capitală, Galaţi etc., dar şi în Republica Moldova! Angela Liule susţine că: "în municipiul Bălţi s-a simţit destul de pronunţat, de două ori". Comparând situaţiile lor, indolenţa autorităţilor, respectiv a proprietarilor de drept, şi situaţia jalnică a clădirilor, ne confruntăm cu o dilemă, pe care o vom desluşi, cel mai probabil, când va fi prea târziu. Dacă nu există buline, reabilitări şi renovări practice şi nu doar pe hârtie, cum ridicăm alte clădiri în locul acestora, care cad şi dacă te rezemi pe ele? Sau poate că intenţia este de a aduce cetăţenii în situaţia cititoarei noastre, Cati, care ne-a scris: "M-a trezit din somn un vuiet şi am sărit din pat foarte speriată. L-am simţit foarte tare, am aprins candela! Dumnezeu să aibă grijă de noi".

Marius VASILE