"In curand, raportul ITM privind moartea scafandrilor va fi dat publicitatii"

Seful Inspectoratului Teritorial de Munca, Eugen Bola, despre tragedia de la epava Medy:

Începând cu data de 11 februarie, Inspecţia Muncii, pentru eficientizarea activităţii Inspectoratelor de Muncă, a dispus o nouă manieră de control încrucişat. Acest control presupune următoarele: o echipă de inspectori dintr-un judeţ se deplasează într-un judeţ limitrof şi participă alături de colegii de aici la activităţi de control. "Mâine (azi - n.r.) vom primi patru echipe de la Călăraşi, iar în acelaşi timp trei echipe de la noi vor pleca la Tulcea, unde vor participa la activităţi de control. Sperăm că vom avea rezultate mai bune", a declarat, într-un interviu acordat cotidianului "Replica", Eugen Bola, inspectorul şef de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Constanţa.

Reporter: Domnule Bola, cum a început anul Inspectoratul Teritorial de Muncă din Constanţa? Mă refer aici la controale, sancţiuni, amenzi.

Eugen Bola: Am început noul an în forţă şi când spun acest lucru mă refer la faptul că am început campania de controale pe 7 ianuarie şi am avut rezultate deosebite. Deosebite în sensul că la diferitele criterii care sunt analizate de Inspecţia Muncii, raportate la numărul de controale, la amenzile aplicate, la numărul de persoane depistate fără forme legale, la numărul de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, Inspectoratul Teritorial de Muncă din Constanţa se găseşte pe locul III în ţară. Deci am înregistrat rezultate deosebite. În luna ianuarie, am depistat 64 de persoane care lucrau fără forme legale de muncă. Sunt relativ mulţi, în condiţiile în care vremea nu a permis o activitate mai intensă în construcţii şi agricultură. E o perioadă de criză, în care agenţii economici încearcă să-şi reducă pe cât posibil cheltuielile. Mulţi agenţi economici preferă să se înţeleagă cu angajatul cum să fie plătit, dar nu înregistrează contractul de muncă, care asigură protecţia salariatului, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu sunt plătite contribuţiile la bugetul de stat. În această perioadă deosebită, se pune accentul pe combaterea acestui fenomen al muncii fără forme legale de muncă, care, în ultimă instanţă, duce la evaziune fiscală. În luna februarie, avem deja 25 de pesroane depistate lucrând fără forme legale. Avem de asemenea, un volum de sancţiuni contravenţionale, care au fost aplicate de către inspectorii de muncă. Sunt mulţi agenţi economici care nu respectă ziua de salariu, plata orelor săptămânale, repaosul săptămânal. Şi de aici obligaţia noastră de a aplica aceste sancţiuni. Începând cu data de 11 februarie, Inspecţia Muncii, pentru eficientizarea activităţii Inspectoratelor de Muncă, a dispus o nouă manieră de control încrucişat. Acest control presupune următoarele: o echipă de inspectori dintr-un judeţ se deplasează într-un judeţ limitrof şi participă alături de colegii de aici la activităţi de control. Mâine (azi - n.r.) vom primi patru echipe de la Călăraşi, în acelaşi timp trei echipe de la noi vor pleca la Tulcea, unde vor participa la activităţi de control. Sperăm că vom avea rezultate mai bune în sensul că echipele din alte judeţe pot verifica societăţi care cu puţin timp în urmă au fost verificate de inspectori de muncă din Constanţa. Şi aici pot să apară anumite inadvertenţe, o încadrare greşită a unei contravenţii, cu toate că eu sper să nu avem asemenea situaţii. Este o idee a Inspecţiei Muncii şi este pentru prima dată când se vor face asemenea controale încrucişate.

Rep.: În ultima perioadă, s-au produs mai multe accidente de muncă mortale. Cum ar trebui stopat acest fenoment? Agenţi economici ar trebui verificaţi mai drastic?

E.B.: Este esenţial să se exercite controale, mai ales la angajatorii cu un risc mare al activităţii, datorită unui grad mare de autorizare. La aceşti angajatori apar riscuri în plus, faţă de cei care îşi desfăşoară activitatea într-un birou. Noi realizăm periodic controale la marii agenţi economi. Există un număr mare de accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă. Cele mai multe se produc din neatenţia angajatului, iar multe din neglijenţa angajatorului. Spre exempu, s-a împiedicat un muncitor de o treaptă. Intervine întrebarea: de ce acea treaptă nu era semnalizată corespunzător, pentru că de la o simplă împiedicare se poate produce o fractură. În 2010 am avut mai puţine accidente de muncă ca în 2009. Ideea este să le diminuăm cât mai mult. Un accent deosebit se pune pe accidentele de muncă mortale sau cu invaliditate.

Rep.: Au fost anulate carnetele de muncă. Agenţii economici au venit să le ridice?

E.B.: Începând cu 31 ianuarie, la ITM nu se mai înregistrează nci un fel de înscrisuri în carnetele de muncă, pe care eram obligaţi să le facem conform legii 130 din 1999. Problema noastră etse următoarea: aducem la zi aceste carnete, anunţăm agenţii ecomonici să vină să ridice aceste carnete de muncă aduse la zi şi certificate. Dar spre nedumerirea noastră sunt mulţi agenţi economici care nici nu răspund la telefoane. A mai apărut un fenomen: numărul de salariaţi care se prezintă la ghişeu cu cereri este acelaşi cu cei care veneau în luna ianuarie. Ceea ce nu este normal. Noi credem că agenţii economici în loc să vină ei la inspectorat să ridice carnetele, pe care apoi să le predea salariaţilor, îi trimit pe salariaţi la noi. Ceea ce ne crează o nemulţumire, pentru că ne blochează activitatea. Fac apel pe această cale către agenţii economici să vină la ITM să ridice carnetele de muncă ale salariaţilor. Restituirea carnetelor va crea spaţii în plus, cu toate că mii de carnete de muncă vor rămâne la noi, pentru că posesorii lor sunt plecaţi din ţară. Ei pot veni peste câţiva ani şi să solicite aceste carnete. Problema este că pe aceste carnete nu apare nici un CNP. Deci noi nu putem preda carnetele lor Casei de Pensii pentru a fi scanate. De aceea, noi suntem obligaţi să le păstrăm.

Rep.: Unii constănţeni sunt nemulţumiţi de site-ul inspectoratului, despre care spun că nu conţine suficiente informaţii. Credeţi că site-ul instituţiei pe care o conduceţi va suferi îmbunătăţiri?

E.B.: Noi răspundem la toate sesizările, chiar şi la scrisorile anonime, pentru că legea ne obligă să verificăm dacă acele sesizate se regăsesc şi pe teren. Unii constănţeni sunt nemulţumiţi că pe site nu sunt publicate veniturile nete. Dar salariile sunt confidenţiale. Însă acum oricine poate să vadă pe Legea salarizării unice salariul de încadrare al inspectorului şef de la ITM, de la Pensii sau de la Poliţie. Nu există nici o piedică în a verifica în grilă salariul. Numerele de telefon, la fel, sunt afişate pe site. Numele şefilor departamentelor sunt cunoscute. Nu cred că avem informaţii insuficiente pe site-ul inspectoratului. În ceea ce priveşte nemulţumirea constănţenilor vizavi de cererile pe care nu le avem afişate pe site, noi avem doar două modele de cereri, pe care oricine le poate primi gratis de la ghişeele de la etajul I. E vorba despre o cerere pentru carnetul de muncă şi un formular de sesizare. Dacă dintr-o întâmplare nefericită colega nu mai are formulare, persoana trebuie să facă un drum până la ghişeul de la parter, unde primeşte cererea de care are nevoie. Nu avem cereri sofisticate, stufoase, ca să nu poată fi completate de cetăţeni. În ceea ce priveşte programul REVISAL, avem două situaţii apărute. Spre exemplu, dacă un contract de muncă a fost înregistrat pe data de 10, noi nu putem să vedem acest lucru. Acum insistăm să corectăm aceste mici neplăceri. Singura propunere interesantă este să avem pe site rubrica "întrebări şi răspunsuri". Voi vorbi cu angajatul nostru de la IT şi vom vedea ce se poate face. Problema este însă că nu prea avem oameni. Am avut două valuri de disponibilizări: de la 117 angajaţi am ajuns la 96. În fiecare lună avem peste 110 de sesizări, care trebuie verificate. Cei care au formulat sesizările aşteaptă un răspuns. Dacă pentru noi sesizările sunt doar un număr, pentru cei care le-au scris sunt un capăt de ţară, o chestiune de viaţă şi moarte. Noi încercăm să acordăm agenţilor economici accesul cât mai rapid la baza noastră de date. Avem două persoane care răspund la orice întrebare legată de evidenţa muncii. Sună telefoanele într-o veselie. Răspundem şi la 95% din e-mailuri. Că alte 5% sunt în ton băşcălios.

Rep.: Care sunt noutăţile în ancheta accidentului de muncă, în urma căruia au decedat pe data de 9 septembrie, Cristian Zarafu şi Cătălin Ispas? Veţi cere o expertiză a echipamentelor purtate de cei doi scafandri?

E.B.: Urmează să discutăm cu reprezentantul Parchetului, cu procurorul care soluţionează acest caz şi să cădem de comun acord asupra unei expertize. Vom stabili în comun obiectivele expertizei. Ştiu că la Centrul de Scafandri a fost făcută o expertiză, comandată de Parchet, dar noi nu am primit nici un înscris cu titlul de expertiză. Sunt chestiuni care trebuie elucidate. În linii mari cunoaştem dinamica producerii accidentului. Deci urmează să stabilim cu Parchetul obiectivele şi să solicităm expertiza echipamentelor celor doi scafandri. În funcţie de răspunsurile primite stabilim vinovatul sau vinovaţii. Nu sunt doar contravenţii. Discutăm de ucidere din culpă, o infracţiune gravă, în urma căreia cei doi scafandri şi-au pierdut vieţile. Sancţiunea penală aparţine Parchetului. Piesa centrală a dosarului va fi dosarul nostru de cercetare. În dosarele cu grad de sensibilitate cum este acesta coordonăm acţiunile cu Parchetul, ca să ajungem la cea mai bună soluţie. În curând urmează să predăm Parchetului procesul-verbal de cercetare şi apoi domnul procuror va relua cercetarea. Am solicitat relaţii de la toate instituţiile abilitate: Căpitănie, Autoritatea Navală, Centrul de Scafandri. Vom avea toate datele ca soluţia noastră să fie una corectă şi competentă. Concluzia noastră trebuie să fie bine pusă la punct, ca să nu fie răsturnată de instanţă.

Rep.: Acest accident de muncă a fost unul dintre cele mai grele evenimente pe care le-aţi avut de soluţionat?

E.B.: Da, a fost dificil. Societatea Hunter's a început o activitate de scafandrerie. Cei doi scafandri nu erau angajaţii societăţii. Există o convenţie de prestări servicii între ei. E o convenţie laconică, făcută fără să atingă toate punctele care ar fi interesat cele două părţi. Ar fi putut să se certe în urma acestei convenţii de la bani. Deci nu există contracte de muncă. În temeiul acelor convenţii de prestări servicii, cei doi scafadri s-au angajat în această operaţiune de scafandrerie.

Rep.: Credeţi că noul Cod al Muncii va combate fenomenul muncii la negru sau îl va amplifica?

E.B: Combaterea muncii la negru va face obiectul multor pevederi din noul Codul Muncii. Esenţială este activitatea Inspectoratelor de Muncă, esenţială este conştientizarea faptului că o asemenea practică este extrem de dăunătoare nu doar pentru bugetul statului, dar şi pentru salariaţi. Personal sunt de părere că şi salariatul terbuie sancţionat. În ultimă instanţă, cele două părţi au bătut palma să încalce legea. Dacă îl absolvim de orice răspundere pe salariat, vom avea situaţii în care salariaţii, la vederea inspectorilor de muncă, vor dispărea. Spre exemplu, nu rare au fost cazurile când la vederea inspectorilor de muncă, angajaţii au dispărut de pe şantier. Săptămâna asta, inspectorii au intrat la două societăţi din zona Pod Butelii. Când au intrat, curtea era goală. Evident că angajatorului trebuie să-i fie aplicate sancţiuni mult mai serioase. O asemenea practică nu poate fi eradicată, dar prin măsuri drastice poate fi ţinută sub control. În judeţul Constanţa, din datele pe care le avem, ar fi în jur de 5 % de muncitori angajaţi la negru. Nu e prea mult, dar poate fi redus. Din păcate, noi nu putem intra peste tot. Spre exemplu, pe şantierul unde scrie "regie proprie", noi nu putem intra decât cu jandarmii. Ministrul Botiş ne-a spus că există pe rolul Parlamentului două legi importante: legea zilierului şi legea care permite inspectorilor de muncă să intre şi pe proprietăţile private, unde se construieşte în regie proprie.