Industria de morărit şi panificaţie se confruntă cu un deficit al forţei de muncă de peste 10%

Industria de morărit şi panificaţie se confruntă cu un deficit al forţei de muncă de peste 10%, în condiţiile în care în acest domeniu lucrează în jur de 60.000 de oameni, susţine preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu.

"Forţa de muncă este deficitară în acest sector în care nivelul salariilor este destul de scăzut şi oamenii vor să meargă şi la sparanghel numai să câştige mai mult. Noi încercăm să-i atragem, încercăm să facem cursuri, dar acum cu pandemia nici cursuri nu am mai putut ţine. Deficitul este de câteva mii de oameni, de circa 10%, în condiţiile în care în sectorul de morărit şi panificaţie lucrează 60.000 de oameni. Este o situaţie grea", a declarat Aurel Popescu, scrie Agerpres.

El susţine că preţurile produselor din industria alimentară din România sunt destul de mici, iar cele din morărit şi panificaţie nu fac excepţie, fiind printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

"Preţul nostru la pâine este în lei la fel cât este în euro în Germania, Spania sau Franţa. Sunt cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană şi trebuie să te încadrezi şi cu salariile în preţurile acestea. Toate lumea ţipă când măreşti preţul la produs: "s-a mărit cu 10 bani", dar dacă îi vezi pe jos nu îi iei, dai cu piciorul", spune acesta.

În ceea ce priveşte programele de investiţii din acest sector, şeful ROMPAN afirmă că situaţia este critică deoarece în perioada de tranziţie sectorul nu beneficiază de fonduri europene, iar o schemă de ajutor de stat nu este posibilă, pentru că nu este finalizat Planul Naţional Strategic (PNS).

"În domeniul prelucrării secundare a cerealelor ceea ce înseamnă panificaţie, patiserie, paste făinoase, biscuiţi şi alte produse făinoase situaţia este critică, pentru că doi ani nu vom beneficia de niciun un euro din fonduri europene. În anexa Tratatului de Aderare, prelucrarea secundară a cerealelor nu este trecută ca beneficiar de fonduri europene şi noi până acum am atras fonduri prin scheme de ajutor de stat. Am făcut cinci scheme de-a lungul timpului în care am adus la egalitate sectorul acesta de panificaţie şi astfel a beneficiat şi el de bani la fel ca şi celelalte sectoare ale industriei alimentare. Anul acesta nu putem să facem o schemă de ajutor pentru că nu este gata PNS-ul. Dacă nu a fost finalizat nu poţi să vii cu o schemă de ajutor. Noi am făcut şi intervenţii la Bruxelles, pentru că nu numai în România este această problemă ci în toată Europa. Practic, sectorul acesta, în perioada de tranziţie, nu va avea bani de dezvoltare decât dacă guvernanţii noştri vor aloca pentru această zonă bani mai mulţi", a subliniat preşedintele patronatului ROMPAN.

Popescu a adăugat că situaţia a fost prezentată Guvernului, care a promis o schemă naţională de ajutor pentru sector, însă, ulterior, a transmis că va lansa IMM Invest şi pe agricultura şi industrie alimentară şi "s-a ales praful".

Preşedintele patronatului de morărit şi panificaţie a reamintit şi de reclama negativă din spaţiul public, potrivit căreia pâinea neambalată ar reprezenta un risc de contaminare cu virusul Sars-Cov-2, subliniind încă o dată că "pâinea nu este purtătoare de Covid".

"Vedeţi că se face de ceva timp o reclamă negativă la adresa produselor de panificaţie din piaţă. Sunt unii interesaţi în acest domeniu, ca să rămână pe piaţă sau să încurajeze importul de produse, şi atunci fac reclamă negativă pâinii neambalate ca şi când ar fi numai în România, deşi în toate statele UE, şi în Germania, Franţa sau Olanda, sunt produse ambalate şi neambalate pentru populaţie. La noi este şi un specific: lumea preferă produsul proaspăt cu durată de valabilitate mică. Din studiul nostru de piaţă, 70% din populaţie doreşte să cumpere pâine proaspătă caldă. Ori aceasta nu se poate ambala aşa caldă. Aş vrea să transmit consumatorilor: pâinea nu este purtătoare de Covid, aşa cum spun unii care au făcut această reclamă negativă ca să îşi câştige un segment de piaţă, nici nu se pune problema de aşa ceva", a transmis Aurel Popescu.

Nu în ultimul rând, şeful ROMPAN a anunţat că intenţionează să contracteze efectuarea unui nou studiu de consum strict pe pâine pentru a vedea exact ce preferă românii, având în vedere modificarea comportamentului de consum din ultima perioadă.

"Vrem să facem un nou studiu pe consum, pentru că vrem să vedem ce preferă românii: pâinea proaspătă, pâinea congelată, pâinea feliată, pâinea ambalată. Suntem în căutare de fonduri ca să contractăm o firmă specializată, să facem acest studiu strict pe pâine. Consumul actual este 78 de kg de pâine pe om într-un an, dar eu cred că trebuie să facem şi o analiză a consumului de cereale pe cap de om, pentru că s-au produs modificări importante, în ideea că oamenii preferă produse de simigerie, patiserie, şi acestea sunt în detrimentul produsului pâine. Pâinea ca atare nu este un indicator care să îţi arate cu cât gradul de bogăţie este mai mare ci faptul că se mănâncă şi alte produse. Deocamdată nu am făcut o analiză, pentru că ne lipsesc nişte date de simigerie, patiserie şi date despre importurile de produse procesate de brutărie. Firmele mari din România, care fac produse congelate, produse care merg foarte bine la export, au făcut ele analize de piaţă şi nu rezultă că s-au importat mai mult de 40.000 de tone de produse congelate într-un an. Ori datele statistice arată că sunt sute mii de tone de produse de brutărie", a explicat Aurel Popescu.

ROMPAN este prima asociaţie constituită în România în 1990 şi cuprinde 215 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de peste 60% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.