Infecția cu rotavirus se previne prin vaccinare

În prezent, nu există niciun medicament specific capabil să combat infecția cu rotavirus. De aceea, profilaxia prin vaccinare și menținerea unei igiene corespunzătoare sunt cele mai bune strategii de limitare a morbidității și mortalității date de infecția cu rotavirus.

Gastroenteritele provocate de rotavirus sunt unele dintre cele mai frecvente afecțiuni severe la copii, provocând, la nivel mondial, aproximativ 25 de milioane de vizite medicale în fiecare an, 2 milioane de spitalizări și 600.000 de decese, în special la copiii sub doi ani. Acest bilanț a determinat Organizația Mondială a Sănătății să declare infecția cu rotavirus o urgență reală de sănătate mai ales că 85% din aceste decese sunt observate în țările în curs de dezvoltare. Chiar și în cele dezvoltate, gastroenterita provocată de rotavirus este larg răspândită, dar rareori fatală, scrie ziarmedical.ro.

Epidemiologia și manifestările clinice

Infecția cu rotavirus este omniprezentă. Este o infecție endemică, deși rotavirusul este ocazional asociat cu epidemii reale.

În Europa și în restul zonelor temperate ale planetei, virusul prezintă vârfuri de incidență sezoniere care, la latitudinile noastre, apar în perioada de rece, din noiembrie până în martie.

Aproape toată populația este expusă infecției cu rotavirus în primii ani de viață. Incidența este mai mare la copil și la sugari și mult mai puțin frecventă în adolescent și la adult. La persoanele adulte, tabloul clinic se prezintă cu simptome minore sau este chiar asimptomatic, ceea ce face situația și mai periculoasă pentru că purtătorii sănătoși sunt contagioși și sursă de răspândire a virusului.

Rotavirusul este prezent în mediu cu 8 tulpini diferite și constituie cea mai frecventă cauză a gastroenteritei virale la nou-născuți și la copii sub 5 ani. Cea mai severă formă de boală, și cea mai periculoasă, este cauzată de rotavirusului de grup A (și într-o măsură mai mică de B și C).

Rotavirusul este un virus extrem de contagios, care poate supraviețui câteva ore pe mâini, dar poate rămâne activ timp de câteva zile pe suprafețe dure și uscate, mai ales pe cele neporoase precum plasticul și metalul. Ca rezultat, se poate răspândi ușor în colectivități, cum sunt creșele, grădinițele și școlile.

La copii, perioada de incubație este de aproximativ două zile, în timp ce vărsăturile și diareea induse de infecție pot dura între 3 și 8 zile, iar pacientul infectat poate elimina virusul prin fecale timp de 2-5 zile după oprirea diareei.

Simptome

Episoadele acute sunt caracterizate prin:

- diaree

- vărsături

- febră

- deshidratare

- durere abdominală

- letargie

- reducerea frecvenței urinării

- plâns uscat, fără lacrimi

- piele uscată și rece

- uscăciunea gurii

- setea intensă

Prevenție și tratament

În cazul apariției bolii tratamentul vizează prevenirea deshidratării, asigurarea nutriției adecvate și ameliorarea simptomelor. Pentru că boala este provocată de un virus, antibioticoterapia se dovedește ineficientă, în caz de necessitate în combaterea febrei foarte mari folosindu-se atipiretice.