Interviu cu chestorul de poliţie Sorin Oprea: Învaţă să spui NU drogurilor, nu trebuie să faci parte din "turmă"

Bilanţ al Agenţiei Naţionale Antidrog

Drogurile au pătruns în peisajul zilelor noastre fără a fi invitate şi au ajuns acum un real pericol. Agenţia Naţională Antidrog, prin structurile teritoriale sunt prezente pentru a preveni, dar şi trata, acest fenomen şi urmările lui. Chestorul de poliţie Sorin Oprea a acordat un interviu cotidianului "Replica" de Constanţa, în care a vorbit despre acţiunule ANA, dar a dat şi sfaturi tinerilor. Care sunt efectele drogurilor şi cum putem preveni să devenim o victimă, puteţi citi în rândurile de mai jos.

Reporter: Având în vedere că anul 2013 este pe cale să se încheie, ne puteţi prezenta un bilanţ?

Sorin Oprea: Ca organism de coordonare în domeniul drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a fost mandatată să elaboreze concepţia cadru şi să coordoneze, evalueze şi monitorizeze, la nivel naţional, răspunsul instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu. Agenţia Naţională Antidrog, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, a iniţiat şi participat la elaborarea şi adoptarea mai multor documente de politici publice, menite să reducă cererea şi oferta de droguri în rândul populaţiei, să asigure servicii de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri, având ca finalitate atingerea obiectivelor asumate la nivel naţional prin cele două strategii implementate până în prezent. Astfel, în luna octombrie a acestui an, au fost aprobate, prin HG nr. 784/2013, Strategia naţională antidrog 2013 - 2020 şi Planul de acţiune în perioada 2013 - 2016 pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013 - 2020. Pornind de la experienţa acumulată de-a lungul timpului şi previzionând tendinţele fenomenului drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog, prin actuala viziune, urmăreşte continuarea procesului de funcţionare, în România, a unui sistem coerent, integrat şi profesionist de elaborare a politicilor în domeniu, în care societatea civilă joacă un rol esenţial.

Rep.: Ce campanii s-au desfăşurat în anul 2013?

S.O.: În ceea ce priveşte prevenirea consumului de droguri, la nivel naţional, ANA a continuat campania prevenire "Prea rebel să fii condus", având ca grup ţintă principal populaţia din categoria de vârstă 15 - 24 ani, iar ca grup ţintă secundar, populaţia generală. De asemenea, a implementat cea de-a 7-a campanie estivală iniţiată de ANA pe Litoralul Mării Negre şi cea de a 4-a campanie de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri în Vama Veche - "Fără riscuri în plus!", a continuat implementarea proiectului "Necenzurat", un proiect de prevenire a consumului de droguri în şcoli, adresat adolescenţilor cu vârste între 12 şi 14 ani, având la bază modelul comprehensiv al influenţei sociale, proiectul fiind deja testat cu succes în 7 ţări europene, a organizat în luna aprilie 2013, un marş antidrog "În faţa drogurilor nu suntem diferiţi", la care au participat aproximativ 25.000 de elevi din toată ţara, dintre care 3000 de elevi şi 200 de profesori din Bucureşti, alături de specialişti şi voluntari ai Agenţiei Naţionale Antidorg. Am participat, alături de specialişti ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu, la diferite activităţi de prevenire a consumului de droguri. În perioada 1 octombrie - 30 noiembrie 2013, a fost implementată campania "Dependent de speranţă - închisoarea nu este capăt de drum", care s-a derulat în cele 38 de unităţi penitenciare din România, având ca scop conştientizarea efectelor consumului de droguri, în principal a populaţiei generale din penitenciare, şi în secundar, a populaţiei de foşti consumatori de droguri care se pregătesc pentru liberare, precum şi informarea acestora privind serviciile comunitare existente. De asemenea, în luna noiembrie a acestui an, ANA a lansat Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România 2013, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul de droguri şi de răspunsurile şi măsurile adoptate în acest domeniu în România. În cursul acestui an, specialiştii ANA au derulat o serie de sesiuni de formare în domeniul prevenirii consumului de droguri, destinate poliţiştilor rutieri, jandarmilor, specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (psihologi şi asistenţi sociali). Pe plan internaţional, reprezentanţii ANA au participat la diferite reuniuni, conferinţe, seminarii având ca tematică problematica drogurilor.

Rep.: Sunteţi mulţumit de activitatea Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanţa?

S.O.: Ca şi în cazul celorlalte centre teritoriale ala ANA, activitatea Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanţa este una intensă, cu multe acţiuni derulate de specialiştii acestui centru de reducere a cererii şi ofertei de droguri pe plan local.

Rep.: Ce planuri de viitor aveţi, ce noi strategii veţi adopta?

S.O.: Strategia naţională antidrog 2013 - 2020 şi Planul de acţiune în perioada 2013 - 2016 pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013 - 2020, ANA va pune accentul pe punerea în aplicare a activităţilor specifice înscrise în aceste documente vizând cei doi piloni, şi anume reducerea cererii şi ofertei de droguri. Principalele obiective vor viza: dezvoltarea monitorizării prin studii sociologice la nivel naţional, evaluarea componentelor structurale instituţionale în vederea adaptării la problebatică, armonizarea legislativă cu dinamica fenomenului, aplicarea unitară a standardelor de prevenire şi asistenţă de către instituţii şi organizaţiile societăţii civile, dezvoltarea şi susţinerea serviciilor de reducere a riscurilor de infectare cu boli transmisibile asociate consumului de droguri. De asemenea, ANA va urmări continuarea procesului de funcţionare, în România, a unui sistem coerent, integrat şi profesionist de elaborare a politicilor în domeniu, în care societatea civilă va avea un rol esenţial.

Rep.: În legătură cu întâlnirea de la Buşteni, unde a participat şi medicul Arafat, ce s-a discutat, ce s-a stabilit?

S.O.: Agenţia Naţională Antidrog a organizat, în perioada 11 - 13 decembrie a.c., Reuniunea anuală a Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog, eveniment la care au participat membrii acestuia, alături de mine, şi specialişti ai agenţiei. Pornind de la convingerea că experienţa şi competenţa mediilor academice şi universitare, fundamentată pe adevăruri probate ştiinţific, se poate constitui într-un veritabil aliat al luptei antidrog prin oferirea consistenţei şi eficienţei necesare răspunsului instituţional la problematica drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog a militat, începând cu anul 2011, pentru reînfiinţarea şi activarea Consiliul Ştiinţific, ca organism consultativ al Agenţiei Naţionale Antidrog. Reunind personalităţi marcante din domeniul ştiinţific sau academic, Consiliul Ştiinţific are misiunea ca, prin activitatea sa, să contribuie la dezvoltarea, promovarea şi valorificarea activităţii ştiinţifice din domeniul drogurilor. Pe agenda întâlnirii au fost înscrise teme, precum: prezentarea Raportului European privind Drogurile 2013, prezentarea Raportului Naţional privind situaţia drogurilor 2013, prezentarea planului de lucru al Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii 2014, prezentarea planului de cercetare al Agenţiei Naţionale Antidrog pentru anul 2014. Activităţile Consiliului Ştiinţific constituie un element important în eforturile Agenţiei Naţionale Antidrog de a implementa un sistem performant de comunicare şi colaborare cu instituţiile/autorităţile implicate în aplicarea Strategiei naţionale antidrog. şi totodată, de a crea cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor şi programelor antidrog. De asemenea, în aceeaşi perioadă, a avut loc şi Reuniunea privind politicile europene, naţionale şi regionale în domeniul antidrog, la care au participat specialiştii ANA de la nivel central şi teritorial. În cadrul acestei întâlniri, au fost dezbătute Strategia Europenă Antidrog 2013 - 2020 şi Planul de acţiune pentru perioada 2013 - 2016, Strategia Naţională Antidrog 2013 - 2020 şi Planul de acţiune pentru perioada 2013 - 2016 şi au fost elaborate propuneri de strategii regionale antidrog şi planuri de acţiune aferente.

Rep.: Vă rugăm să daţi câteva sfaturi tinerilor şi părinţilor acestora.

S.O.: Şi cu această ocazie, ANA transmite tinerilor şi părinţilor o serie de mesaje pentru a descuraja consumul de droguri în speranţa că aceste semnale vor ajunge acolo unde trebuie şi vor împiedica extinderea acestui flagel, în special în rândul persoanelor tinere. Transmitem adolescenţilor: consumul de droguri poate avea un impact asupra vieţii tale în nenumărate feluri la care nu te aştepţi: relaţiile cu prietenii şi familia - prietenii şi familia vor sta în calea consumului de droguri şi relaţia cu ei se va deteriora. Siguranţa - în momentul în care eşti sub efectul drogurilor sau în momentul procurării dozei eşti pus în situaţii în care siguranţa îţi este ameninţată şi eşti predispus să ţi se întâmple lucruri foarte rele. Presiunea financiară: cheltuieşti din ce în ce mai mulţi bani pentru a procura droguri şi nu mai faci faţă cheltuielilor zilnice. Te-ai gândit câţi bani ai putea economisi dacă nu ai consuma? Dependenţa - vei simţi că nu poţi funcţiona fără droguri şi vei folosi timp şi energie să faci rost de ele. Violenţa - vei face lucruri pe care în mod normal nu le-ai fi făcut altfel. Poţi deveni violent sau poţi deveni o victimă a violenţei. Depresia - poţi intra într-o stare de depresie după consum ca efect direct al consumului sau din cauza lucrurilor pe care le-ai experimentat în timpul consumului. Accidente - când te afli sub influenţa drogurilor poţi face lucruri care te pot răni sau îţi pot provoca accidente. Bolile cu transmitere sexuală sau o sarcină nedorită - sub influenţa drogurilor nu ţii cont de faptul că ar trebui să foloseşti prezervativul la fiecare contact sexual. Risc de infecţie HIV HCV, HVB - prin folosirea în comun a seringilor.

De asemenea, chestorul de poliţie a vorbit şi despre cum să faci faţă presiunii grupului. Este indicat să alegi grupul de prieteni în funcţie de interesele comune. De asemenea, învaţă să spui "NU". Este bine să îţi susţii lucrurile în care crezi şi să nu faci parte dintr-o "turmă". Încearcă să nu-i judeci pe ceilalţi. Respectând deciziile celorlalţi îi vei determina să respecte, la rândul lor, deciziile tale. Acţionează atunci când trebuie să ajuţi sau să susţi pe cineva din grup. Schimbă-ţi grupul de prieteni în cazul în care aceştia exercită o presiune negativă asupra ta. Cunoaşte persoane noi şi implică-te în activităţi sănătoase. Implică-te în activităţi adecvate vârstei tale, fă lucruri care te fac fericit şi care nu au legătură cu consumul de droguri! Fii puternic! Câteodată presiunea de a începe sau de a nu începe să consumi droguri începe din tine şi este greu să te simţi diferit de ceilalţi. Întodeauna când ai de făcut astfel de alegeri gândeşte-te la ceea ce este cel mai bine pentru tine. Fiind puternic! Astfel vei fi valorizat şi mai mult şi alţii ar putea să-ţi calce pe urme!

Liliana CHIRU