Investigatorul sub acoperire, între provocare şi şpagă

Cum lucrează oamenii legii în cazurile de trafic de stupefiante şi de arme, trafic de persoane, acte de terorism sau spălare de bani

Riscuri şi pericol, calităţi de actorie, tărie de caracter şi profesionalism. Nu este vorba de un slogan desprins din marketing, ci de meseria lucrătorilor operativi din cadrul poliţiei judiciare, care mai au şi misiuni de investigatori sub acoperire. Sub o altă identitate, ei au obligaţia de o obţine cât mai multe date despre respectivul caz, unul dintre lucurile de bază fiind acela de a-şi juca cât mai bine rolul şi de a rămâne ferm pe poziţie, indiferent de situaţie. Sunt şi cazuri care se termină nu tocmai bine, cum s-a şi întâmplat în Constanţa, când lucrătorul din cadrul DNA s-a cam ales cu ceva bătaie, chiar dacă, în cele din urmă, şi-a dezvăluit identitatea. Însă, dacă instigi partea vizată, este o infracţiune sau se permite? Mai multe detalii găsiţi în rândurile de mai jos.

Termenul "lucrez sub acoperire" este tot mai des întâlnit, diferite acţiuni ale oamenilor legii fiind astfel catalogate. Însă, chiar dacă, în primă fază, omul de rând poate că se duce cu gândul direct la imaginile desprinse din filmele de acţiune, sau chiar desene animate, când un tufiş face ochi şi picioare şi începe să se plimbe pe terenul filat, iată că lucrurile stau cu totul altfel. Misiunile sunt unele foarte dificile, ne spun oficialii, persoanele desemnate fiind foarte atent alese. Pare o joacă, un rol, dar esenţa acitivităţii este una delicată şi periculoasă. Pe lângă calităţile meseriei pe care o exercită, lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare trebuie să posede şi calităţi de actorie, întrucât, fiecare clipă a misiunii reprezintă un rol pe o scenă a vieţii, unde ceilalţi se trezesc parte din spectacol fără să ştie şi, mai ales, nu trebuie să intuiască nimic. Un singur moment de ezitare sau pierdere a firii şi totul poate fi aruncat pe apa sâmbetei, poate ani de muncă.

Când se recurge la munca "sub acoperire"?

Munca sub acoperire începe în cazul în care există indicii temeinice şi concrete că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni contra siguranţei naţionale prevăzute în Codul penal şi în legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de stupefiante şi de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau a unei infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, ori a unei alte infracţiuni grave care nu poate fi descoperită sau ai cărei făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea persoanelor faţă de care există presupunerea că au săvârşit o infracţiune, investigatori sub o altă identitate decât cea reală. Ca atare, aici începe, şi teoretic şi practic, rolul pe care trebuie să-l joace investigatorul. "Joacă" periculoasă am putea spune, şi faptele o dovedesc. Un astfel de caz s-a petrecut şi pe meleaguri constănţele, în noaptea de 2 spre 3 mai, când un astfel de investigator s-a cam ales cu bătaie de la cei pe care îi avea în vizor, fiind vorba de trei poliţişti din cadrul BCCOA. Riscurile există chiar dacă persoana aflată sub acoperire îşi dezvăluie identitatea, lucru care s-a şi întâmplat, de altfel, surse din achetă menţionând faptul că investigatorul a spus cine este, dar, culmea!, nu a fost crezut, chiar ca în povestea cu "uite, vine lupul!".

A instiga partea filată constituie o infracţiune?

Revenind la investigatorii aflaţi sub acoperire, menţionăm că aceştia sunt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare şi pot fi folosiţi numai pe o perioadă determinată. Investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii în baza autorizaţiei emise, pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului. Autorizarea este dată prin ordonanţă motivată, pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate. Fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală a autorizării, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi un an. Cât despre faptul că investigatorul poate instiga respectivele persoane, trebuie să specificăm că ordonanţa procurorului prin care se autorizează folosirea investigatorului sub acoperire trebuie să cuprindă, pe lângă altele, indiciile temeinice şi concrete care justifică măsura şi motivele pentru care măsura este necesară şi activităţile pe care le poate desfăşura investigatorul sub acoperire, dar şi identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmează să desfăşoare activităţile autorizate. Surse din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au declarat, pentru "Replica", că instigarea părţii filate nu reprezintă, în principiu, o infracţiune. Însă, dacă se recurge la o asemenea mentodă, probele nu prea pot fi folosite în proces, întrucât ar fi obţinute ilegal. Mai exact, dacă provoci pe cineva să comită o infracţiune, nu se prea poate folosi împotriva lui. Dar, şi aici intervin alţi factori, şi anume cât de departe merg lucrurile. Referitor la acest aspect, sursele noastre nu au dorit să detalieze şi nici să spună clar dacă este legal sau ilegal, menţionând că totul depinde de conjunctură, context, complexitatea cazului.

Liliana CHIRU