REPLICA ONLINE CONSTANTA

21.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
21.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Iohannis, mesaj pentru români și maghiari: Să lucrăm împreună, este singura soluție pentru noi toți

Iohannis, mesaj pentru români și maghiari: Să lucrăm împreună, este singura soluție pentru noi toți

Replica API 19 iulie 2017 | 00:00 317

Președintele Klaus Iohannis a făcut marți, la finalul vizitei în municipiul Sfântu Gheorghe, un apel la colaborare între comunitățile română și maghiară.

"Un mesaj pentru români și maghiari, pentru maghiari și români: haideți să lucrăm împreună, este singura soluție pentru noi toți", a declarat Iohannis, după o întâlnire cu reprezentanții clusterelor, asociațiilor profesionale și incubatoarelor de afaceri din județul Covasna.

În prima parte a zilei, Klaus Iohannis a vizitat și județul Harghita, unde a avut o întâlnire cu reprezentanți ai administrației publice locale din Harghita și Covasna și a vizitat Catedrala Episcopală Ortodoxă 'Sfântul Nicolae' din Miercurea Ciuc și Complexul monahal Șumuleu-Ciuc, Căminul "Sfântul Ștefan" din Miercurea Ciuc și o fabrică de apă minerală din Sâncrăieni.

* Președintele a fost întâmpinat la Miercurea Ciuc cu mesaje autonomiste și imnul secuiesc. Șeful statului a fost așteptat în fața sediului Consiliului Județean Harghita din Miercurea Ciuc de un grup de aproximativ 30 de persoane, care purtau steaguri secuiești și pancarte în limbile maghiară, română și germană prin care își exprimau o serie de doleanțe, cum ar fi autonomia teritorială pe criterii etnice, după modelul Tirolului de Sud.

La începutul dezbaterii de la Consiliul Județean Harghita a fost intonat și imnul ținutului secuiesc, imediat după imnul de stat al României, moment despre care președintele Iohannis le-a spus că l-a luat prin surprindere. ''Sunt convins că această discuție a reușit să dea un pic de speranță că lucrurile sunt auzite, văzute și se poate merge spre o rezolvare. (...) Nu am știut (că se va cânta imnul secuiesc — n.r.) (...) I-am ascultat ce mi-au cântat și am mers mai departe. (...) Am ascultat imnul secuiesc în semn de respect. (...) Cred că este foarte important și ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol'', a spus Iohannis.

Președintele României a primit și drept cadou din primarului municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, un steag al ținutului secuiesc. Șeful statului a evitat să atingă steagul primit în dar de la primarul harghitean, în schimb a lăsat și el cadou celor prezenți la dezbatere un tricolor al României

Raduly a explicat că prin acest drapel aleșii locali din ținutul secuiesc doresc să pecetluiască parteneriatul dintre ei și presedintele României. 'Este un cadou care este asortat la cravata dumneavoastră. (...) Este un steag pe care am trecut două date — dată la care ați fost ales președinte al României și data de azi. Și am trecut deopotrivă procentele pe care le-ați obtinut în județul Harghita și Covasna', a spus Raduly.

La rândul său, președintele a lăsat și el drept cadou tricolorul României.

'Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca președinte al României, să vă las cadou în amintire tricolorul nostru al tuturor. Și ca să nu gresim pe undeva cu steagurile, ați menționat parteneriatul strategic între noi, dintr-o oarecare eroare ați folosit steagul statului maghiar. Și cu acela avem un parteneriat strategic. România cu Ungaria are un parteneriat strategic. Dar el nu se bazează pe relații etnice sau interetnice, ci se bazează pe relațiile între două state vecine și care trăiesc în buna înțelegere', a spus la rândul său Klaus Iohannis.

* Președintele României a spus în continuare că este dispus să discute și despre istorie, dar cel mai potrivit i se pare ca aceasta să fie analizată într-un cadru academic.

'Este posibil să discutam si despre istorie. Au încercat oameni foarte educați să scrie ceva despre istoria Transilvaniei. Și au descoperit ei că depinde totuși de etnia scriitorului cum se scrie această istorie a Transilvaniei. Și recent am avut ocazia să găsesc un volum, o istorie a Transilvaniei în trei volume, produsă la Universitatea din Cluj, unde încearcă autorii să țină cont de toate aceste aspecte. (...) Recursul la istorie este un pic riscant dacă este folosit de politicieni pentru motive politice sau, Doamne ferește, politicianiste', a spus Klaus Iohannis.

Președintele a mai afirmat că deși el personal a fost preocupat de istoria României pe care o cunoaște din mai multe puncte de vedere, preferă să își concentreze atenția pe viitor și mai puțin pe trecut. 'Vă provoc să luam reflectorul de pe istorie și să îl ducem spre viitor. E adevărat, cine nu își cunoaste istoria nu are viitor, dar noi o cunoaștem așa că haideți să vorbim despre viitorul nostru comun', a mai spus președintele Iohannis.

În cadrul declarațiilor de presă de după dezbatere, președintele Klaus Iohannis a subliniat că, din perspectiva folosirii limbii maghiare de către comunitățile din țara noastră, România este un exemplu pozitiv la nivel european.

"Aceste chestiuni trebuie rezolvate prin lege în Parlament, nu sunt eu chemat să am o părere foarte fermă despre aceste chestiuni, dar cred că putem să discutăm lucrurile într-o perspectivă care se regăsește foarte bine în Constituția României și asta am subliniat. Putem să discutăm despre trecut, despre viitor, dar România noastră are o Constituție și cu asta funcționăm. Limba maternă se poate folosi în școli, în media, oriunde trăiește un număr mai mare de minoritari au dreptul să folosească în administrație limba lor maternă. Cred că este totuși un exemplu și, cel puțin la nivel european, este considerat un exemplu foarte pozitiv faptul că acest lucru este posibil. Să vorbim despre folosirea limbii materne, putem să o facem ca să dăm România ca și exemplu pozitiv", a afirmat Iohannis.

În ceea ce privește folosirea unui steag al ținutului secuiesc, șeful statului a apreciat că există multe zone din țară care folosesc asemenea elemente simbolice pentru promovarea turistică și că o discuție pe această temă ar trebui să pornească de la acest aspect.

"Dacă vorbim despre steaguri, sigur, steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm și în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie și cred că de aici trebuie să pornească o discuție. Faptul că steagul despre care vorbiți (n. red. — al ținutului secuiesc) a dus la foarte multe discuții politice, după părerea mea, se leagă de faptul că, dacă steagul Bucovinei se folosește pur pentru scopuri de promovare turistică, acest steag întotdeauna a venit și cu oarece revendicări politice și acest lucru este probabil complicat și o rezolvare cu siguranță se găsește dacă se dorește să se meargă spre detensionare și sper să se dorească acest lucru', a spus președintele.

Șeful statului a afirmat, totodată, că "o autonomie pe criterii etnice nu se poate și nu este de dorit", precizând că această părere nu îi aparține doar lui, ci este "o concluzie larg răspândită în Europa, cu foarte multe exemple și într-un sens și în celălalt".

'Dacă vorbim despre o autonomie regională, ea poate fi discutată ipotetic sau teoretic, fiindcă România nu are regiuni administrative și aici autonomia regională s-ar încadra dacă s-ar forma regiuni în ceea ce se numește autonomia locală care este destul de bine definită în România. Ea poate fi îmbunătățită prin procedeul pe care l-am discutat de multe ori, prin descentralizare (...) Dacă este bine sau nu să se formeze regiuni în România este o discuție care este în curs și aici am o părere foarte clară — o regiune nu trebuie în niciun fel să reprezinte o etnie. Ea trebuie să reprezinte o entitate economică. Și dacă regiunile permit dezvoltarea economică și modernizarea administrației ele pot fi făcute, dacă nu mai bine nu', a mai spus Klaus Iohannis.

"Descentralizarea este obligatorie, regionalizarea este de dorit, dar numai dacă duce la modernizarea administrației, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea", a declarat marți președintele Klaus Iohannis.

"Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer — descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației. În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interesul local. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică. Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică", a declarat șeful statului, la Consiliul Județean Harghita.

Potrivit acestuia, proiectele comunitare reușite la nivelul Harghitei și Covasnei confirmă importanța esențială de care depinde binele întregii țări. "Că doar împreună putem să construim o România prosperă", a argumentat președintele.

* Președintele Iohannis a declarat marți, la Miercurea Ciuc, și că îl îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română, subliniind că reprezentanții comunității maghiare și cei ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune.

"Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării. De aceea, reprezentanții comunității maghiare și ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni", a afirmat șeful statului.

* Șeful statului a punctat în discursul de la Miercurea Ciuc că infrastructura "este o restanță" în județele Harghita și Covasna, subliniind că ar fi ''mare păcat'' ca o zonă cu un potențial turistic atât de mare să rămână ''neconectată'' la restul țării.

El a arătat că Harghita și Covasna au un potențial de dezvoltare deosebit și în mod special turismul, afirmând că reprezentanții autorităților publice locale trebuie să se implice și mai mult în valorificarea acestui sector.

"Sunt foarte multe sectoare și domenii de activitate în care merită investit. Sunt monumente istorice care oferă o coloratură aparte regiunii, sunt stațiuni balneoclimaterice de importanță națională, sunt rezerve de ape minerale care merită exploatate. Totodată, sunt multe zone folclorice și etnografice care trebuie conservate, întrucât au o capacitate formidabilă de a atrage turiști români și străini. Este un semn bun faptul că, în 2016, numărul de sosiri turistice a fost aproape dublu față de anul 2015, însă ponderea turiștilor străini este încă mult sub media națională".

* Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, i-a cerut marți, în dezbaterea de la Miercurea Ciuc, sprijinul președintelui Klaus Iohannis pentru ca ținutul secuiesc să nu mai fie privit în România ca "o regiune problemă", iar maghiarii să nu se mai simtă ca niște "copii vitregi" ai acestei țări.

Borboly Csaba a vorbit în discursul său despre problemele pe care le are județul pe care îl conduce și despre modul în care consideră că acesta ar putea fi integrat mai bine în viața socială și economică a României.

'Stimate domnule președinte, am dori să nu ne mai simțim copiii vitregi ai statului român. Problematica dreptului minorităților tradiționale nu poate să constituie baza sau conținutul intereselor și luptelor politice actuale din această țară. În proclamația de la Alba Iulia (n. r. — adoptată la 1 decembrie 1918) s-au formulat angajamente clare, concrete și benefice comunităților noastre în domeniul drepturilor minorităților naționale. Credem că Centenarul ne va oferi o posibilitate ca România să își îndeplinească în totalitate aceste angajamente luate acum 100 de ani', a declarat Borboly, scrie agerpres.

Acesta a făcut un apel atât către președintele Klaus Iohannis, cât și către mass-media de a ajuta la dizolvarea sentimentului că ținutul secuiesc ar reprezenta o problemă în România.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Suge o grav fraiere coclit.
1
0
sentinta pt dragnea este nula ! multi prosti in justitie , CEDO le-a dat raspunsul , dar mai multi prosti mananca cacat .
1
1
Felicitari pentru atitudinea Presedintelui.A avut PREA MULT bun-simt,ungurii trebuiau avertizati mult mai clar.Mai ramane sa vina si in Constanta,poate se-apuca si fagadau de curatenie.
2
2
corect ar fi sunat,sa lucram impreuna pentru bunastarea mea,a deputatilor,magistratilor,miltarilor si a tuturor jidanilor din lumea intreaga,voi prostimea luati cu lamaie
4
4
domnule Presedinte
4
1

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102