Iohannis solicită reexaminarea legii privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Klaus Iohannis

Legea are ca obiect de reglementare declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare că adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale şi că ar trebui iniţiată o analiză şi largi consultări cu privire la aceasta.

"Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis subliniază că Parlamentul are responsabilitatea constituţională de a "antrena în procesul legislativ actorii relevanţi pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent şi responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile şi aspiraţiile democratice ale poporului român".

"Într-o ţară membră a Uniunii Europene, puternic ataşată de valorile şi principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranţei şi a respectului faţă de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanenţă. În acest proces, autorităţile statului au o responsabilitate majoră", se mai arată în cererea de reexaminare.