Ionel Chiriţă: "Prin poziţia de primar, Tudor Nădrag şi-a salvat firma de la faliment"

Fostul primar liberal al Hârşovei nu renunţă la ideea de candidatură

Liberalii din Hârşova se pregătesc de sărbătoare. Ionel Chiriţă, preşedintele PNL, susţine că sunt aşteptate la Hârşova mai multe personalităţi politice. Liberalul a declarat pentru "Replica" de Constanţa că în luna noiembrie se vor împlini 15 ani de unificare liberală, motiv pentru care Hârşova ar urma să fie vizitată de Crin Antonescu, liderul PNL. Cât despre actuala administraţie locală, Chirită se declară nemulţumit, acuzând-l pe primarul Tudor Nădrag de faptul că "a transformat activitatea de administraţie publică într-o afacere personală aşezându-şi familia la un loc călduţ".

Reporter: În luna noiembrie se vor împlini 15 ani de unificare liberală la Hârşova. Ce intenţionaţi să faceţi cu ocazia acestui eveniment?

Ionel Chiriţă: Sigur că va fi un moment important. Acţiunea liberalilor din Hârşova, când în urmă cu 15 ani şi-au dat seama că mişcarea liberală trebuie să fie adunată într-o singură formaţiune politică, arată că aprecierea din acel moment a fost una corectă. Sigur că, în numele tuturor participanţilor de atunci, membri ai tuturor formaţiunilor politice liberale, pregătim şi dorim să organizăm un eveniment care să marcheze această opţiune a hârşovenilor de a strânge la un loc toţi liberalii. Evenimentul de atunci a fost bine reflectat în presa constănţeană şi există toate documentele, corespondenţa cu partidele liberale din acea vreme, cu domnul Mircea Ionescu Quintus, care era preşedintele Partidului Naţional Liberal, cu domnul Niculae Cerveni, Dumnezeu să-l odihnească, care pe atunci conducea partidul şi cred că este bine să ne amintim că la Hârşova au fost aceste idei de unificare a mişcării liberale şi nu numai că au existat, ci au fost şi puse în practică.

Rep.: La acest eveniment sunt aşteptaţi şi lideri PNL de la nivel central?

I.C.: Sigur că mi-ar place ca Hârşova să fie din nou vizitată de cei mai importanţi membri ai partidului. De fapt, nu ar ar fi prima dată când lideri ai PNL ca Varujan Vosganian, Crin Antonescu, ar fi prezenţi la o manifestare politică de acest gen.

Rep.: Pe cine intenţionaţi să invitaţi la Hârşova dintre personalităţile politice?

I.C.: Hârşovenii speră să fie însoţiţi de colegii din Constanţa, de preşedintele George Dragomir, Puiu Haşotti, Mihai Lupu şi de ceilalţi colegi din Biroul Judeţean, dar intenţia noastră este să lansăm invitaţia atât preşedintelui partidului, domnului Crin Antonescu, cât şi secretarului general al partidului. Desigur sunt aşteptaţi toţi cei care îşi doresc să-şi amintească de perioada anilor '95-'96.

Rep.: Recent v-aţi declarat nemulţumit de actuala conducere a Primăriei Hârşova. Cum stau lucrurile de fapt acolo?

I.C.: Hârşova a avut marea neşansă ca după ce a trăit drama comunismului, pe care a trăit-o întreaga ţară, să mai trăiască şi o perioadă neagră a administrării de către actuala echipă. Hârşova practic s-a întors cu mulţi ani în urmă când nu exista transparenţă, când cetăţenii nu erau consultaţi şi totul se făcea printr-o comandă dată de stăpânul oraşului. Actualul primar a transformat activitatea de administraţie publică într-o afacere personală aşezându-şi familia la un loc călduţ. Prin această poziţie de primar, Tudor Nădrag cred că este bucuros că şi-a salvat firma de la faliment. Foarte multe proiecte de interes pentru cetăţeni au fost abandonate în mod intenţionat, iar alte proiecte revoltătoare care nu cred că reprezintă interes pentru Hârşova îşi fac loc în bugetul local.

Rep: La ce proiecte vă referiţi când spuneţi că au fost abandonate în detrimentul altora care nu reprezintă interes pentru Hârşova?

I.C.: Mă refer la programele sociale care veneau în sprijinul oamenilor. Fac referire la reţeaua de îngrijire a persoanelor vârstnice, instituţia pentru femeile victime ale violenţei în familie. Căminul de bătrâni zace de trei ani. Deşi proiectul a fost aproape finalizat primarul actual nu pare să fie preocupat de punerea în funcţiune a clădirii. Sunt proiecte care au fost implementate, construcţii finalizate, dar care stau fără să fie folosite de hârşoveni. A fost abandonat proiectul reconstrucţiei şcolii vechi unde acum ar fi trebuit să existe un liceu şi o şcoală postliceală. În schimb, majoritatea consilierilor a aprobat, de dată recentă, la propunerea primarului, un proiect de amenajare a unei piste de biciclete în valoare de 25 de miliarde lei vechi, proiect care cred că stupefiază pe orice om de bun simţ. În mandatul actualului primar ne-am confruntat cu mai multe proiecte supraevaluate, proiecte care de multe ori nu reflectă opţiunea cetăţeanului. Tocmai din acest motiv cred că hârşovenii ar merita să fie consultaţi pentru că fondurile sunt extrem de limitate.

Rep: Cum comentaţi faptul că primarul Tudorel Nădrag a declarat că liberalii au avut în 2007 suficient de mulţi bani încât ar fi putut să reabiliteze unitatea sanitară sau alte imobile din Hârşova, dar că au preferat să facă altceva cu banii?

I.C.: Am citit declaraţia primarului care mi s-a părut mai pestriţă decât o spuneţi dumneavoastră. Într-adevăr, în 2005-2006 am fost foarte preocupat de soarta spitalului şi am reuşit să fac un proiect de reabilitare a clădirii. Din păcate am reuşit să primim doar jumătate din banii necesari de la Ministerul Sănătăţii pentru lucrările de reparaţii, proiect care s-a derulat prin Direcţia de Sănătate Publică. Atunci s-au schimbat toate geamurile, toată tâmplăria interioară, iar unitatea arată chiar foarte bine în anumite zone. Mi-aş fi dorit ca actuala administraţie să fi continuat lucrările şi să poată obţine restul de finanţare. Ce este drept, noi nu am reuşit să facem performanţa pe care a reuşit să o facă domnul primar şi anume să execute mai întâi lucrarea de acoperire a Policlinicii şi apoi să semneze contractul cu firma executantă. Probabil că primarul aşa a înţeles să gestioneze banul public. Sunt lucruri interesante pentru hârşoveni şi cred că ei au dreptul să le ştie cu adevărat.

Rep: Despre ce firmă este vorba? A existat o licitaţie?

I.C.: Este o firmă de casă a primarului, care a mai executat şi alte lucrări, şi care după ce şi-a terminat activitatea s-a negociat şi contractul. În cazul Policlinicii lucrarea a debutat în luna mai a.c., iar contractul a fost semnat în luna iulie a.c. Nu a existat licitaţie. Contractul s-a făcut în baza unei negocieri, una personală, cu executantul lucrării.

Alexandra VASILE