Judeţul Constanţa are peste 10 rezervaţii naturale

Iată unde sunt situate şi de ce trebuie să le vizitaţi

Rezervaţia naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes ştiinţific sau peisagistic. Judeţul Constată are peste 10 rezervaţii naturale. Toate sunt interesante şi frumoase şi mai ales merită vizitate. Masivul Cheia se află printre rezervaţiile naturale. Este situat pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului Cheia, se găseşte masivul Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi are circa 565 specii rare de flora. Rezervaţia Fântâniţă-Murfatlar este şi ea considerată rezervaţie naturală.

Pusă sub ocrotire în anul 1932, rezervaţia este situată la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stânga a şoselei Constanţa-Ostrov. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 19,70 ha şi este inclusă în pădurea Murfatlar, a cărei suprafaţă este de 641 ha. Începând cu anul 1962 rezervaţia este ocrotită de lege şi are specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spînul de Murfatlar, zambilă, precum şi specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, peşmă, migdalul pitic, bujorul de stepă, ricinul, etc. În această zona trăieşte broască ţestoasă dobrogeană, a cărei arie de răspândire în ţară noastră se limitează la câteva puncte din stepă Dobrogei.

Numeroasele specii floristice şi valoarea peisagistică a zonei fac din această rezervaţie un important punct de atracţie pentru turişti. Dunele litorale de la Agigea fac şi ele parte din aria protejată. Situate în comună Agigea, la o distanţă de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervaţia ocupă o suprafaţă de circa 25 ha. Rezervaţia ocroteşte 120 de specii de plante, printre care se numără varză de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna şi castravetele de nisip. Dintre speciile rare se găsesc volbură de nisip, cuisoara de nisip etc. Articol complet: www.replicaonline.ro

Pădurea Hagieni aflată în Podişul Dobrogei de Sud, este de asemenea, protejată. Pădurea ocupă 584 ha, din care rezervaţia propriu-zisă ocupă 207,40 ha. Rezervaţia forestieră cuprinde trei părţi: o parte centrală de 100 ha acoperită de stejari şi cărpiniţă, care alternează cu poieni şi este numită “Cazane”, partea de vest cu vai stâncoase şi poieni de colilie având o suprafaţă de 28 ha şi partea nordică a rezervaţiei numită “Cascaia”. Fauna este reprezentată în Pădurea Hagieni prin: broască ţestoasă de uscat dobrogeană, coluberul, viperă de pădure şi diverse specii de păianjen.

Lacul Techirghiol este populat de o microfaună care s-a adaptat mediului salin. Microfaună care populează apă lacului este reprezentată de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adaugă peste 124 specii de păsări. Extremitatea vestică a Techirghiolului este bogată în izvoare dulci.

Rezervații naturale sunt considerate și pesterile de la Gurile Dobrogei

În apropierea comunei Limanu, pe malul drept al şoselei Gură Dobrogei-Vistorna se găseşte rezervaţia ce cuprinde peşterile Limanu, Liliecilor şi La Adam. Cea mai mare peştera din Valea Casimcea este Peştera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogată de fosile cuprinzând 39 de specii a fost descoperită în peştera La Adam, peştera renumită prin fauna cuaternară.

Rezervaţia adăposteşte mari colonii de lilieci, precum şi specii rare cum ar fi păianjenul, isopodul etc. Reciful de la Topalu situat între Cernavodă şi Hârşova, pe malul Dunării, se găseşte, la 3 km de comună Topalu, rezervaţia Reciful de la Topalu. Ocupând o suprafaţă de 8 ha, rezervaţia cuprinde un complex de călcare de vârstă jurasică a căror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcaroşi, etc.

Mihaela UNGUREANU