REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.5° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
17.5° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

"Judeţul e închis investiţiilor. Eu chiar doresc să schimb acest lucru"

"Judeţul e închis investiţiilor. Eu chiar doresc să schimb acest lucru"

Replica API 24 noiembrie 2012 | 00:00 166

De ce candidează Tănase Barde:

De ce candidează Tănase Barde:

Tănase Barde a revenit pe scena politică. Este candidatul ARD pe Colegiul 2 Senat. Nu are o misiune uşoară, în schimb explică de ce anume s-a decis să candideze şi de ce USL nu este o soluţie pentru România sau judeţul Constanţa.

Reporter: Sunteţi unul dintre politicienii care au părăsit, pentru o perioadă, scena politică din Constanţa. Reveniţi acum şi nu oricum, ci în calitate de candidat la un mandat de senator în Colegiul 2. De ce această revenire şi de ce o candidatură pentru un fotoliu în Parlamentul României?

Tănase Barde: Pentru că vreau să fac politică, iar politica se face în Parlament. Sunt două lucruri care m-au determinat să revin. Primul este ceea ce s-a întâmplat la Mangalia, unde afirm clar si răspicat că s-au furat alegerile locale. Apoi, în vară, doi oameni iresponsabili, anume Ponta şi Antonescu, au fost la un pas de a scoate România din UE. Am simţit că nu mai putem sta deoparte. Sunt în politică din 1990. Am fost fugărit de mineri pe străzile Bucureştiului. Am susţinut mereu integrarea României în UE. Astă vară, am văzut cum doi iresponsabili au fost pe punctul de a distruge tot ceea ce s-a făcut în aceşti 20 de ani, anume integrarea României în UE. Aceasta m-a determinat să revin în politică şi să o fac alături de Traian Băsescu, pe care uneori l-am criticat. În comparaţie cu Victor Ponta şi Crin Antonescu, Băsescu nu a avut nici o acţiune care să afecteze interesul naţional al României.

Rep.: Cum vedeţi spectrul politic constănţean? Diferă mult faţă de cel de dinaintea alegerilor generale din 2008? Ce s-a schimbat în bine, ce s-a schimbat în rău?

T.B.: După părerea mea, spectrul politic constănţean e dezechilibrat. Există un PSD foarte mare şi exagerat de puternic, un PNL care a crescut la alegerile locale şi care, alături de PSD, formează acum grupul USL, şi PDL, un partid măcinat ani de zile de lupte interne care încearcă să ajungă la nivelul de dinaintea plecării lui Stelian Duţu din fruntea partidului. Pe de altă parte, singurul partid democratic din judeţ care contează este PDL, blocul USL fiind o formaţiune politică totalitară, cu lideri care au apucături dictatoriale. Este cunoscut pentru orice cetăţean din judeţul Constanţa că nimic nu se poate realiza în acest judeţ dacă mai înainte nu s-a primit aviz de la Nicuşor Constantinescu sau de la Radu Mazăre. Din păcate, PNL, partid istoric căruia România îi datorează foarte mult, la Constanţa, astăzi, se complace în această situaţie, liderii săi fiind simpli executanţi ai cuplului Constantinescu- Mazăre. Prin urmare, dacă dorim să salvăm bruma de democraţie care a rămas în judeţ, dacă dorim să respirăm liniştiţi, avem numai o soluţie, şi anume ca PDL să devină un partid puternic, care să se opună forţei USL. S-a făcut un prim pas, creându-se ARD, trebuie făcut un al doilea pas la aceste alegeri, în sensul că trebuie să obţinem un scor bun şi bătălia abia de atunci va începe.

Rep.: Vă cunoaşteţi adversarii din colegiu? Care este atuul d-voastră în faţa lor?

T.B.: Pe adversarul meu direct, Nicolae Moga, îl cunosc din 1994. Despre domnul Moga, ca persoană, am o părere foarte bună. Este un om elegant , simpatic. Marea problemă a domnului Nicolae Moga este că e membru USL, că s-a plimbat de mână cu Nicuşor Constantinescu la alegerile locale şi l-a recomandat tuturor cetăţenilor drept cea mai potrivită persoană pentru a fi preşedintele Consiliului Judeţean, fără să-l intereseze că drumurile judeţene sunt la pământ. Drumul dintre Amzacea şi Pecineaga a dispărut, la fel şi drumul de la Peştera la Ivrinezu Mare. Domnul Moga face parte din formaţiunea politică ce conduce acest judeţ, dar nu vede că una dintre cele mai mari probleme o reprezintă lipsa locurilor de muncă. Peste tot pe unde merg oamenii se plâng că nu au locuri de muncă, iar lipsa locurilor de muncă este cauzată de lipsa investiţiilor în judeţ. Investiţiile se opresc la Călăraşi şi la Ialomiţa. Toată lumea ştie că dacă nu ai "intrare" la Consiliul Judeţean nu ai şanse să realizezi ceva în Constanţa, dar nimeni din USL nu au făcut nimic pentru a modifica această situaţie. Ori marii investitori nu vin să se căciulească la uşa preşedintelui Consiliului Judeţean. Judeţul e închis investiţiilor. Atuul meu este că eu chiar doresc să schimb lucrurile. Nu fac parte dintr-o formaţiune politică ce mă poate împiedica să realizez ceea ce cred că este bine pentru cetăţenii colegiului meu. În ceea ce îi priveşte pe Marian Vasiliev şi Radu Comănici, îi cunosc pe amândoi, sunt oameni cu experienţă administrativă, unul a fost primar în Basarabi, celălalt vicepreşedinte al CJC ani de zile. Problema lor este aceeaşi ca şi a domnului Moga: partidele din care fac parte. Nici măcar Vasiliev nu crede că PP-DD va da cei 20.000 de euro promişi, dacă va ajunge la guvernare.

Rep.: Candidaţi într-un colegiu care cuprinde şi localităţi din mediul rural. Cum aţi caracteriza mediul rural constănţean în secolul XXI, la opt ani după ce conducerea Consiliului Judeţean Constanţa a fost preluată de social democraţi?

T.B.: Din păcate, în marea majoritate a localităţilor din colegiul în care candidez, nu s-a întâmplat nimic. Ele arată la fel ca acum 20 de ani. Sunt însă şi localităţi unde s-a mai făcut ceva. S-a făcut o şcoală. S-a renovat biserica. S-au reabilitat nişte drumuri. Trebuie să recunosc asta. Dar e total insuficient. Faptul că s-au făcut anumite lucruri dovedeşte că Nicuşor Constantinescu şi-a luat în serios rolul de preşedinte al Consiliului Judeţean. Ceea ce nu înţelege este că atitudinea de dictator blochează dezvoltarea judeţului. Judeţul singur nu se poate dezvolta, oricât ar vrea el să împartă banii, să îi intindă, nu are de unde. Dacă nu deschide judeţul, dacă nu şi schimbă atitudinea pentru a atrage investitori, dacă nu deschide dialogul cu cetăţenii şi partidele politice o să împartă sărăcia.

Rocsana CRISTEA

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102