REPLICA ONLINE CONSTANTA

19° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
19° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

La Constanta se vaneaza mufloni de minim 1.500 de euro bucata

La Constanta se vaneaza mufloni de minim 1.500 de euro bucata

Replica API 21 decembrie 2010 | 00:00 366

Valentin Neagu, directorul Directiei Silvice Constanta:

Valentin Neagu, directorul Directiei Silvice Constanta:

Criza financiară se resimte puternic şi la Direcţia Silvică din Constanţa. Herghelia din Mangalia consumă mai mult decât produce, este de părere Valentin Neagu, directorul Direcţiei Silvice, care susţine că din vânzările de cai nu se pot acoperi nici măcar salariile angajaţilor pentru o lună. Atelierul pentru prelucrarea lemnului de la Hârşova a fost închis întrucât activitatea nu era rentabilă, pădurarii nu şi-au mai primit echipamentele conform contractului colectiv de muncă de aproximativ 6 ani, iar utilajele din dotarea instituţiei sunt extrem de învechite.

Reporter: Prin disponibilizarea angajaţilor, Direcţia Silvică şi-a restrâns în acest an activitatea. În prezent câţi angajaţi mai aveţi în subordine?

Valentin Neagu: În prezent Direcţia Silvică are 230 de angajaţi. Prin disponibilizările de anul acesta, 6 persoane au plecat acasă, iar restul de posturi vacante, în număr de 25, au fost de asemenea reduse.

Rep.: Regia Naţională Romsilva a decis ca Serviciul de Îngrijitori de Clădiri să fie externalizat. Ce firmă asigură în prezent curăţenia clădirilor de la Murfatlar, Băneasa, Cernavodă, Hârşova şi Constanţa?

V.N.: Externalizarea serviciilor de îngrijitori clădiri s-a făcut începând din luna august a.c. În prezent curăţenia se asigură cu personalul silvic şi nesilvic din cadrul ocoalelor şi a Direcţiei Silvice. Adică prin oamenii care îi avem ca muncitori necalificaţi pentru alte lucrări asigurăm toate serviciile, inclusiv cele de curăţenie.

Rep.: Atelierul pentru prelucrarea lemnului de la Hârşova a fost închis. Care au fost motivele pentru care s-a luat această decizie?

V.N.: Atelierul a fost închis încă din anul 2009, întrucât activitatea era nerentabilă. Având resursa noastră de masă lemnoasă puteam să facem activitatea rentabilă prin faptul că aduceam lemnul de la noi şi nu îl vindeam în altă parte, numai că în urma unei analize foarte amănunţite pe hârtie, ne-am dat seama că nu are sens să ţinem o activitate nerentabilă, cum era cea de la atelierul din Hârşova. Produsele rezultate din activitatea de acolo aveau o desfacere greoaie şi nu era ceva constant. Adică două-trei luni atelierul funcţiona la maxim şi apoi eram nevoiţi să-l închidem. Preţurile erau fluctuante. Depindeau de piaţa externă, de fluxul valutar şi acestea atrăgeau de asemenea probleme. Astfel, în primăvară a fost disponibilizat personalul.

Rep.: Câţi angajaţi activau în atelierul din Hârşova?

V.N.: Activau 7 angajaţi, din care 5 au ales să fie disponibilizaţi, deşi noi le-am oferit alte posturi, iar doi au acceptat alte posturi de muncitori în cadrul Ocolului Silvic Hârşova.

Rep.: Direcţia Silvică are de recuperat sume destul de importante de la mai multe primării din judeţ, care au achiziţionat anii trecuţi masă lemnoasă şi puieţi ornamentali, dar pe care au uitat să le achite. Ce primării se regăsec în momentul de faţă pe "lista neagră" a Direcţiei Silvice?

V.N.: Avem o listă de primării cu o sumă totală de 1 miliard lei vechi. Printre acestea: Primăria Deleni, care pentru puieţi forestieri încă din anul 2008 are o restanţă de aproximativ 30.000 lei. Am ajuns în instanţă. I-am aşteptat, am înţeles problemele fiecăruia, dar şi noi la rândul nostru avem probleme de pe urma neîncasării facturilor. De la Ciocârlia avem de recuperat 12.000 lei pentru puieţi şi de la Tuzla 32.750 lei, tot pentru puieţi ornamentali. De asemenea, am livrat material lemnos în primăvara anului 2010 cu prioritate către primăriile care aveau nevoie la şcoli, grădiniţe, pentru încălzirea sediilor primăriilor şi altor instituţii publice. De la primăriile Ciocârlia şi Deleni n-am primit încă nici un leu până în momentul de faţă, asta însemnând 16.000 lei şi respectiv 17.000 lei. Am mai avut o problemă mai veche cu Primăria Cogealac, dar în timp au început să achite şi zilele acestea am înţeles că se vor achita toate facturile în totalitate. Celelalte primării sunt în grafic. Chiar dacă sunt ceva întârzieri, nu avem probleme. Nimeni a încercat să-i strângă cu uşa, dar trebuie să existe şi buna intenţie din partea lor.

Rep.: Dincolo de tăierile salariale de 25% şi eliminarea unor drepturi legale, angajaţii Direcţiei Silvice Constanţa vor primi în acest an bonurile de masă şi tradiţionalele prime de Crăciun?

V.N.: Bonurile de masă de la începutul anului şi până în prezent s-au acordat destul de greoi datorită resurselor financiare reduse. Noi am încercat, începând cu toamna anului 2010, să acordăm bonuri de masă pentru primele 4 luni. Încercăm şi acum, în luna decembrie să mai acordăm bonuri pe încă două luni astfel că salariaţii vor încheia anul cu bonurile de masă primite pe 6 luni. Pentru Direcţia Silvică bonurile de masă reprezintă un efort financiar de 40.000 lei. Primele de Paşte şi de Crăciun sunt mai mult simbolice. Fiecare persoană, conform contractului colectiv de muncă, beneficiază de o primă de 150 lei. Încercăm să asigurăm angajaţilor şi restul de echipament stipulat în contract, care nu a mai fost acordat de aproximativ 6 ani. Mă refer la echipament de teren pentru pădurari, pentru partea de birou la fiecare Ocol Silvic şi echipament de protecţia muncii pentru Herghelie.

Rep.: Este adevărat că banii de salarii ridicaţi de la bancă sunt transportaţi la Direcţia Silvică cu o maşină nesecurizată?

V.N.: Situaţia pe care o expuneţi acum a fost remediată. În primăvara acestui an am avut o situaţie destul de dificilă pentru că angajaţii nu doreau să primească banii în mod electronic, adică pe card. Noi nu avem maşina securizată, existau atâtea riscuri şi la televizor sunt prezentate atâtea evenimente neplăcute încât am ajuns la concluzia că nu mai putem să ne asumăm angajamente pentru lucruri pe care nu le putem face. În cele din urmă angajaţii au înţeles situaţia şi în prezent salariile angajaţilor se virează în conturi bancare. Au venit reprezentanţi de la mai multe bănci, au încercat să-i convingă, au acceptat ofertele lor şi acum sunt foarte mulţumiţi.

Rep.: Având ca principal obiect de activitate exploatarea masei lemnoase, Direcţia Silvică Constanţa şi-a diversificat activitatea, în încercarea de a-şi completa veniturile prin valorificarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale. Au existat situaţii ca autorizaţiile de recoltare de floră şi faună din patrimoniul spontan să nu fie avizate de Academia Română?

V.N.: Anul acesta nu au existat situaţii ca cele menţionate de dumneavoastră. În legătură cu plantele medicinale şi fructele de pădure Direcţia Silvică a încercat să strângă cât mai multe cantităţi care, în baza unui contract, au fost virate unei firme. Vorbim de 10 tone de măceşe în stare proaspătă. În judeţul Constanţa nu există astfel de firme care să achiziţioneze acest tip de produse, fapt pentru care suntem nevoiţi să le transportăm până în judeţul Argeş. Starea proaspătă a măceşelor nu se mai menţine pentru că, în 2-3 zile, acestea se degradează şi avem neşansa ca acestea să ne fie refuzate. Sperăm ca în judeţul nostru să se înfiinţeze şi astfel de firme care să achiziţioneze plante medicinale. Ar fi o idee de afacere. Noi vom încerca să ne dotăm cu o instalaţie de congelare a fructelor.

Rep.: Să înţelegem că în judeţul Constanţa acest sector a fost neglijat?

V.N.: Da. Nu există nici o firmă în judeţul nostru care să achiziţioneze plante medicinale şi fructe de pădure în stare proaspătă. Pentru plante medicinale avem nevoie de o instalaţie de uz care să ajungă la anumite standarde, pentru că dacă aceste produse sunt uscate la soare, ele sunt refuzate, iar dacă sunt uscate în locuri improvizate, apare mucegaiul.

Rep.: Care sunt zonele din judeţul nostru de unde pot fi colectate plantele medicinale, ce cote de recoltă au fost aprobate de Agenţia pentru Protecţia Mediului în acest an şi unde pot fi comercializate aceste produse?

V.N.: Cotele aprobate au fost conform celor solicitate. Plante medicinale întâlnim atât în zona de stepă cât şi în zona de silvostepă. Mă refer la zona Băneasa. Aici întâlnim frunze de nuc, de frasin, mugur de pin, flori de salcâm cât şi plantele ierbacee pe care le ştim, muşeţel, sunătoare. Fructe de pădure avem măceş, păducel, însă solicitările s-au axat doar pe măceş.

Rep.: Care sunt problemele majore cu care se confruntă în prezent Herghelia Mangalia?

V.N.: Problemele majore sunt o mulţime. În primul rând sunt problemele financiare. Herghelia consumă mai mult decât produce. Dacă Herghelia are o cifră de afaceri de aproximativ 100.000 lei anual, cheltuielile sunt aproape de 20 de ori mai mari. Vă daţi seama ce pierdere rezultă în urma activităţii Hergheliei Mangalia. Statul încearcă şi susţine pe cât poate o parte din caii de acolo, cei care sunt în Herghelia Naţională, dar efectivul este mult mai mare. În momentul de faţă avem 360 de cai. Anul acesta, mai mult în luna decembrie am vândut 8 cai, iar încasările au fost de 40.000 lei. O sumă modică, faţă de cheltuielile lunare. Numai salariile angajaţilor se ridică la 55.000 lei, iar din vânzarea cailor practic nu am reuşit să acoperim nici măcar o lună. La care se adaugă cheltuielile legate de hrană. O altă problemă în afară de vânzarea cailor ar fi lipsa investiţiilor. În Herghelia Mangalia nu s-au făcut de ani buni investiţii decât cele de întreţinere, cum ar fi schimbatul unei ţigle sparte. Lipsa personalului calificat este o altă problemă. Noi nu avem jochei calificaţi sau îngrijitori de cabaline. Salariul net este de 4-500 lei. În străinătate sunt foarte bine remuneraţi şi unii dintre ei, după ce au căpătat experienţă, au preferat să plece. Sperăm că în viitor se va schimba strategia pentru ca Herghelia să devină ceva rentabil.

Rep.: Câte fonduri de vânătoare există în judeţul Constanţa?

V.N.: În judeţul Constanţa există 56 de fonduri de vânătoare, din care 4 sunt administrate de Direcţia Silvică, restul fiind asociaţii private. La noi ar fi la Hagieni, Negureni, Negru Vodă şi Dobromir.

Rep.: Există cereri pentru organizarea de vânători, sunt turiştii străini interesaţi de aşa ceva? Cât ar costa o vânătoare de cerbi, iepuri şi mistreţi?

V.N.: Cereri există atât de la persoanele de la noi din ţară care au un venit peste medie, pentru că activitatea de vânătoare este costisitoare. Atât arma de vânătoare cât şi cartuşele costă foarte mult, la care se mai adaugă cotizaţia, iar la noi activitatea de vânătoare a devenit din ce în ce mai scumpă. Am avut şi vănători străini, în special italienii cărora le plac foarte mult păsările din judeţ. Veniturile din vânătoare în acest an sunt foarte bune faţă de alţi ani. În zona ţarcului de mufloni de la Negureni există o discrepanţă între sexe. În mod normal ar trebui să fie două femele şi un mascul, însă la noi este egalitate şi în condiţiile acestea trebuie să extragem mai mult din partea de masculi. Anul acesta s-au extras trei exemplare, am suplimentat cota cu încă trei. Un exemplar ajunge în jur de 1.500 de euro şi cereri există. În funcţie de trofeu, poate să ajungă şi peste 2.500 de euro. Sunt exemplare valoroase care se găsesc doar la Constanţa şi la Timiş. La ei vin mai mult austrieci şi nemţi şi la noi mai mult din partea dinspre Bucureşti pentru că distanţa este mult mai mică.

Rep.: Printre cei care au participat la partidele de vânătoare se regăsesc politicieni sau personalităţi marcante?

V.N.: Anul acesta nu am întâlnit nume cunoscute. Cel puţin nu ştiu eu, în general sunt persoane care au un venit bun. În Constanţa nu au venit la vânătoare persoane din Top 300. Fondurile de vânătoare se vor licita în primăvară şi atunci vom şti cu ce fonduri vom rămâne. Suntem într-o plină campanie de realocare a fondurilor de vânătoare.

Rep.: Printre cei trimişi în judecată pentru braconaj se numără şi pădurarul Ionuţ Daniel Păun. Ce măsuri a luat Direcţia Silvică în acest caz?

V.N.: Păduraru Ionuţ Daniel a fost suspendat din funcţie pentru o perioadă de 30 de zile cât a fost în arest preventiv şi în prezent aşteptăm soluţionarea cazului de către instanţa de judecată şi în funcţie de soluţia dată vom lua măsurile care se impun.

Rep.: Este singurul caz înregistrat în acest an?

V.N.: Da. La Romsilva este singurul caz înregistrat în judeţul Constanţa.

Rep.: Ce planuri aveţi pentru 2011 privind modul de desfăşurare al activităţii instituţiei pe care o conduceţi şi care sunt proiectele majore de investiţii în cadrul Direcţei Silvice care trebuiesc atinse până la finele anului viitor?

V.N: Ne dorim să facem investiţii productive. Anul acesta nu am reuşit să facem investiţii nici în utilaje, însă pentru anul viitor am transmis deja la Regia Naţională a Pădurilor necesarul de investiţii pe care îl solicităm. Asta însemnând 3 tractoare, 5 pluguri, 4 grape cu discuri, 3 pluguri mici pentru întreţinut plantaţiile, motofierăstraie. Sperăm că vor fi aprobate atât ca program cât şi ca resursă financiară reprezentând 600.000 lei.

Rep.: Aceste echipamente în momentul de faţă lipsesc cu desăvârşire din dotarea Direcţiei Silvice Constanţa?

V.N.: Nu lipsesc cu desăvârşire, dar sunt necesare. Tot ce avem în momentul de faţă sunt învechite. Unele utilaje sunt mai vechi de 1989, iar la un astfel de tractor costul întreţinerii ne-ar costa mai mult decât dacă am achiziţiona unul nou. Sunt şi de capacitate mică, înlocuim o piesă, dar cedează altele şi tot timpul ne chinuim. Motiv pentru care încercăm să ieşim la lumină pentru a desfăşura activitatea cu propriile utilaje. Astfel, nu vom mai fi nevoiţi să organizăm licitaţii pentru executarea lucrărilor cu ajutorul unor intermediari. Vrem să devenim o Direcţie Silvică atât prin denumire, cât şi prin ceea ce facem.

Alexandra VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102