La Constanta, Serviciul Arhivelor Nationale risca in orice clipa sa fie evacuat

Virgil Coman, "stapan" peste documente ce dateaza de mai bine de 134 de ani

Şeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Virgil Coman, susţine că instituţia pe care o conduce funcţionează în regim de avarie. "Comparativ cu anul 2009, anul trecut a fost mai greu, din cauza faptului că am pierdut un număr de trei angajaţi. Un referent superior a ieşit la pensie, un consilier principal a plecat prin acordul părţilor la Consiliul Judeţean Tulcea, iar un consilier asistent a decis că este mai bine să meargă în mediul privat. Prin urmare, la finele anului 2010, am ajuns să ne desfăşurăm activitatea cu un număr de 9 angajaţi. De la înfiinţarea instituţiei arhivelor, funcţionăm în regim de avarie", a declarat, într-un interviu acordat cotidianul "Replica", Virgil Coman.

Reporter: Domnule Coman, care este rolul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale?

Virgil Coman: Potrivit Legii 16/1996 a Arhivelor Naţionale, la nivelul judeţului Constanţa, administrarea, supravegherea şi protecţia specială a fondului arhivistic naţional sunt asigurate de instituţia noastră, respectiv de Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.

Rep.: Cum a fost anul 2010 pentru serviciul pe care îl coordonaţi? V-aţi descurcat cu banii? În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, aceştia sunt suficienţi pentru volumul de muncă pe care îl prestaţi?

Virgil Coman: Comparativ cu anul 2009, anul trecut a fost mai greu, din cauza faptului că am pierdut un număr de trei angajaţi. Un referent superior a ieşit la pensie, un consilier principal a plecat prin acordul părţilor la Consiliul Judeţean Tulcea, iar un consilier asistent a decis că este mai bine să meargă în mediul privat. Astfel încât la finele anului 2010, am ajuns să ne desfăşurăm activitatea cu un număr de 9 angajaţi. Cu 9 angajaţi este foarte greu să-ţi desfăşori activitatea în condiţii normale, având în vedere importanţa judeţului Constanţa şi cantitatea de documente create de principalele instituţii cu caracter administrativ din judeţ. Cu banii, din an în an, este tot mai greu, pentru că nu suntem ordonatori de credite, însă reuşim să supravieţum. Dar pentru a desfăşura activităţi de calitate, trebuie să avem minimul necesar din punct de vedere logistic. De multe ori apelăm la instituţii prietene pentru a ne sprijini cu cele necesare: hârtie de xerox, plicuri şi alte consumabile. Deci la acest capitol nu stăm bine şi cred că de la înfiinţarea instituţiei arhivelor funcţionăm în regim de avarie. Am fost la limită, din punct de vedere al bugetului, nu doar la Constanţa, ci în toată ţara.

Rep.: Care sunt proiectele pe care le veţi derula în acest an?

Virgil Coman: Potrivit documentelor de planificare, noi am prevăzut o serie de activităţi specifice. În primul rând, ordonarea şi inventarierea unor cantităţi de documente, apoi verificarea fondurilor şi colecţiilor cu instrumentele de evidenţă, controlul şi asistenţa de specialitate a unui număr important de creatori de documente din judeţul Constanţa etc. Alături de acestea, ne-am propus să organizăm şi o serie de activităţi prin care să promovăm patrimoniul arhivistic naţional. Prin urmare, vom organiza anul acesta două expoziţii foto-documentare. Prima în luna mai, cu ocazia Săptămânii Arhivelor. Avem în vedere două locaţii unde vom organiza această expoziţie: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi Biblioteca Judeţeană "I.N.Roman". Având în vedere că anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Naţionale Constanţa, ne-am propus să organizăm şi un Simpozion. Deoarece acesta este un eveniment important pentru noi, trebuie să-l marcăm aşa cum se cuvine, deşi fără un sprijin financiar este foarte greu. Dar, cum ne-am descurcat şi în alte situaţii, sperăm să ne descurcăm şi în acest an.

Rep.: La ce acţiuni importante aţi participat anul trecut în calitate de şef al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale?

Virgil Coman: Având în vedere preocupările pe linia valorificării ştiinţifice a documentelor din fondurile şi colecţiile pe care le deţinem, în anul 2010 am participat la o serie de congrese internaţionale la Cahul, în Republica Molodva, la Bucureşti, la Timişoara şi în Austria, la Viena. Prin ceea ce am prezentat acolo, am încercat să transmitem mesajul documentelor pe care le-am studiat, dar şi mesajul instituţiei pe care o conduc. Şi pentru acest an, am primit o serie de invitaţii la diferse manifestări ştiinţifice, la care sper să particip.

Rep.: Câte fonduri sunt păstrate la Seviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale?

Virgil Coman: În prezent, Serviciul Judeţean Constanţa deţine 409 de fonduri şi colecţii arhivistice, iar numărul lor creşte pe măsura preluării de noi fonduri arhivistice. Sperăm că în acest an ne vom îmbogăţi baza documentară, deşi spaţiul de depozitare nu ne permite acest lucru. Dar măcar să preluăm fonduri mai importante, familiale şi personale, care sunt mai puţine din punct de vedere cantitativ.

Rep.: Care sunt cele mai vechi acte pe care le găsim la arhivele constănţene?

Virgil Coman: Avem fonduri administrative, începând cu anul 1878. Dobrogea a fost reintegrată statului român în anul 1878, iar la 23 noiembrie a fost reinstalată administraţia românească, în funcţia de prefect fiind numit Remus Opreanu. Prin urmare, cele mai vechi fonduri administrative aparţin Primăriei Constanţa, Prefecturii judeţului (actele datează din 1897), dar şi altor primării din judeţ. Avem şi fonduri arhivistice mai vechi decât anul 1878. Vorbim despre o serie de registre parohiale ale comunităţilor religioase din Constanţa, care datează anterior anului 1878, dar şi o serie de fonduri personale. Deci, cele mai vechi documente datează din deceniul patru al secolului XIX. Arhiva otomană a Dobrogei se află în prezent la Istanbul şi Sofia. În momentul în care autorităţile otomane s-au retras, o parte din documente a rămas pe teritoriul Bulgariei şi sunt păstrate la Biblioteca Kiril şi Metodiou din Sofia, iar restul se află la creator, respectiv Arhivele osmane din Istanbul.

Rep.: Credeţi că în acest an veţi reuşi să rezolvaţi problema cu spaţiul?

Virgil Coman: Eu sper, deşi au trecut aproape doi ani de la emiterea hotărârii Consiliului Judeţean Constanţa prin care ne-a fost atribuit o parte din sediul de pe strada Mircea cel Bătrân 106, respectiv o parte din Centrul Militar Zonal Constanţa. Încă ne judecăm. Aşteptăm horărârea instanţei. Până în prezent am câştigat toate procesele pe linie, chiar şi la Înalta Curte, dar sunt şi altele pe rol şi sper să ne mutăm anul acesta. Situaţia este tristă, având în vedere faptul că termenul de trei ani, în care puteam să stăm în depozitul de pe strada Cibinului, nr. 10, a expirat pe 18 decembrie 2010. Practic suntem în pericol de a fi evacuaţi în orice moment. Situaţia este de-a dreptul alarmantă. Ne-am bucurat şi ne bucurăm în continuare de sprijinul Consiliului Judeţean, care s-a gândit că noi avem nevoie de spaţiu, iar documentele trebuie păstrate în condiţii optime. Cu sprijinul CJC sperăm să ne mutăm cât mai repede în noul spaţiu.

Rep.: Mai sunt constănţenii interesaţi să studieze arhivele?

Virgil Coman: Sigur. Dacă facem o statistică, în ultimii ani la sala de studiu a Arhivelor din Constanţa am avut cercetători atât din ţară, cât şi de peste hotare. Numărul lor a crescut considerabil. A crescut şi numărul unităţilor arhivistice date în cercetare şi studiate, ceea ce demonstrează că atât pasionaţii de istorie, cât şi cei care doresc să elaboreze diferite studii în diverse domenii apelează la serviciile noastre. Chiar în prezent, avem nişte membri ai Asociaţiei Apicultorilor din Constanţa, care doresc să elaboreze un istoric al apiculturii în judeţul nostru. Oamenii simpli din oraşul nostru nu au timp să treacă pe la sala de studiu. Ei vin la Biroul de relaţii cu publicul, pentru a solicita diverse informaţii referitoare la posibilitatea identificării statelor de plată, apoi pentru eliberarea de copii, extrase şi certificate de pe documentele pe care le deţinem. Comparativ cu celelalte Servicii Judeţene ale Arhivelor Naţionale, la Constanţa numărul de solicitări este destul de ridicat şi ne ridică diferite probleme, deoarece uneori cetăţenii ne solicită documente pentru care nu au date foarte clare şi atunci este foarte greu să le identificăm. De multe ori nici nu au certitudinea că au existat astfel de documente, dar ni le solicită.

Reporter: Aţi primit vreo propunere de la anumite persoane importante să modificaţi vreun act? Sau să-l daţi dispărut?

Virgil Coman: Eu cred că această întrebare este o glumă. Nici nu vrea să mă gândesc la aşa ceva. Ştiţi foarte bine că instituţia noastră nu este sprijinită politic. Noi facem politica Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi politica documentelor. Prin urmare, nu am simţit nici o presiune din partea vreunui om politic şi sper să nu aibă îndrăzneala să o facă, cel puţin atât atimp cât eu sunt conducătorul acestei instituţii.

Reporter: S-a întâmplat să dispară anumite acte din fonduri?

Virgil Coman: De când sunt eu aici, nu s-a întâmplat aşa ceva. Şi cred că nici înainte. Ar fi foarte grav. Menirea noastră este de a proteja, supraveghea, administra fondul arhivistic al României. Păi dacă nouă ne-ar dispare vreun act, ar trebui să ne autodizolvăm.