La graniţa dintre realitate şi domeniul fantasticului: „Mascaţii au greşit adresa”

Ce pot face păgubiţii şi ce riscă dacă „înfloresc” situaţia

„Mascaţii au greşit adresa” - sunt acuzaţiile unor oameni ce susţin că luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale au descins la adrese greşite şi de aici... potopul. Se plâng că s-au ales cu bunuri vandalizate sau cu oase rupte. Însă, luându-le rând pe rând, apare şi un semn de întrebare, şi anume cine poartă, de fapt, vina şi cine pică în mijlocul „uraganului”? De cealaltă parte, ce pot face victimele pentru a-şi face dreptate?

Presupusele victime sunt nervoase, este şi normal, întrucât s-au trezit în mijlocul unei situaţii de nedorit, poate că anumite bunuri le-au fost stricate, s-au speriat sau cine ştie ce alte probleme au apărut. Acesta este şi cazul unei familii din Medgidia, care, după cum susţine, s-a trezit cu poliţiştii şi luptătorii SAS în casă, în seara de 1 octombrie anul curent, un bărbat fiind culcat la pământ, pe când femeia spune că a fost ţintuită cu o armă de foc. În cele din urmă s-ar fi constatat că nu aceea era locuinţa vizată, însă, ca şi urmări, bărbatul a avut nevoie de îngrijiri medicale întrucât are un deget rupt. Situaţia nu este una plăcută, bineînţeles, familia se poate considera o victimă în cazul în care lucrurile au stat aşa, însă, cine poartă vina? În primul rând, trebuie să specificăm că eroarea este una cadastrală. Mai exact, trei locuinţe de pe strada respectivă din Medgidia au acelaşi număr. În plus, menţionăm şi faptul că mascaţii nu descind singuri sau iau casele la rând, prin eliminare. Percheziţiile au loc în urma obţinerii unui mandat, iar aceştia nu fac altceva decât să execute un ordin şi să urmeze paşii indicaţi de către ofiţerul operativ. Concret, luptătorii SAS merg la locuinţele indicate de către ofiţerul de caz, după ce s-au făcut investigaţiile de rigoare în prealabil, ei neavând alte atribuţii. Iar dacă investigaţiile au ca rezultat că trebuie descins la adresa x, acolo va avea loc acţiunea. În cazul de la Medgidia, dacă se va pune întrebarea: la ce număr erau stabilite percheziţiile, constatăm că răspunsul coincide cu ceea ce trebuia să se întâmple, numărul este acelaşi, numai că îl au 3 case, afişat fiind numai pe una dintre ele. Eroare cadastrală şi aici ajungem la alte instituţii.

Ce pot face păgubiţii şi ce se întâmplă dacă mint?

În cazurile nefericite, precum cel relatat de familia din Medgidia, ce se poate face şi cine plăteşte pagubele? În primul rând, păgubiţii vor depune o plângere, după care va urma o cercetare administrativă, pentru a se stabili cine a greşit. Dacă se stabileşte că este vina unui angajat al IPJ, acesta va fi bun de plată. Dacă nu, cum ar fi în cazul că este o eroare de plan cadastral, şi două case sunt trecute cu acelaşi număr, la plată va intra Inspectoratul de Poliţie sau, probabil, alte instituţii, în funcţie de ce se stabileşte. Însă, mare grijă! Că eroarea s-a produs, se va rezolva pe calea legii. Însă, dacă printre picături se vor ivi şi „înfloriri” ale situaţiei, există riscul să fiţi acuzaţi de inducerea în eroare a organelor judiciare. Mai exact, sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Şi aici ne referim la amănunte precum că se mai bagă un obiect în plus la cele vandalizate, pentru că oricum trebuia schimbat, sau acuzaţii cu privire la vătămarea corporală. „Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare dacă declară, înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale”, potrivit Art. 268 din Noul Cod Penal.

Liliana CHIRU