La Serviciul care l-a dat "gata" şi pe Băhăian lucrează unul dintre cei 2 biologi criminalişti de la nivelul întregii ţări

Criminaliştii constănţeni folosesc poligraful zilnic

Toată lumea a auzit de Serviciul Criminalistic din cadrul Poliţiei, mulţi cetăţeni bănuiesc cam cu ce se ocupă, unii ştiu despre ce este vorba, după ce au avut de-a face cu el, după ce au fost anchetaţi, dar puţini ştiu exact toate amănuntele legate de activitatea din cadrul acestui serviciu. Însă şi mai puţini cunosc faptul că, în România, sunt doar 2 biologi care fac serologie judiciară, unul este la IPJ Galaţi, iar celălalt este la IPJ Constanţa. Înainte de a afla cu ce se ocupă acesta, trebuie înţeleasă activitatea Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Constanţa. Potrivit şefului acestui serviciu, subcomisarul Musledin Sinan, nici un magistrat şi nici o instanţă din Europa nu poate pune la îndoială rezultatele acestui serviciu.

Reporter: Spuneţi-ne cu ce se ocupă, mai exact, acest serviciu al Poliţiei?

Musledin Sinan: Serviciul Criminalistic este un serviciu acreditat de normele europene ISO 17025, iar această acreditare conferă un plus de credibilitate şi o opozabilitate în Uniunea Europeană a tuturor documentelor întocmite. O expertiză făcută de Serviciul Criminalistic, care are acreditarea aceasta, este opozabilă oriunde în Europa, nu poate nimeni să ceară o altfel de expertiză. Nu este nici una mai bună decât cealaltă. Există o uniformitate cu privire la acest aspect. Serviciul se împarte în 3 compartimente: investigării tehnico-ştiinţifice al locului faptei, executării expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice criminalistice şi compartimentul identificării autorilor utilizând bazele de date criminalistice, care include mai multe laboratoare. Principalele atribuţii ale Serviciului Criminalistic sunt: asigură efectuarea investigării tehnico-ştiinţifice al locului faptei, în cazul săvârşirii unor infracţiuni sau a altor evenimente, în conformitate cu ordinele în vigoare; execută constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice în laboratorul propriu în scopul identificării şi probării vinovăţiei făptuitorilor, în domeniul grafoscopiei, dactiloscopiei, traseologiei, balisticii şi biocriminalisticii; desfăşoară testări pentru depistarea comportamentului simulat cu tehnica Poligraf; desfăşoară activităţi de implementare a elementelor de muniţie în baza de date a sistemului IBIS; desfăşoară activităţi pentru identificarea cadavrelor, a persoanelor cu identitate necunoscută şi pentru găsirea persoanelor dispărute; contribuie la organizarea şi exploatarea colecţiilor cartotecilor de identificare criminalistice locale la nivelul Sistemului AFIS, IMAGETRAK şi CDN; recoltează probe biologice de referinţă pentru Sistemul Naţional de Date Genetice; urmăreşte perfecţionarea metodelor şi tehnici criminalistice prin realizarea de cercetări şi experimente; asigură efectuarea de fotografii şi video filmări judiciare cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice al locului faptei, reconstituirilor, percheziţiilor, prezentării pentru recunoaştere şi alte activităţi de urmărire penală, precum şi cu ocazia unor acţiuni ordonate; asigură aplicarea marcărilor şi capcanelor chimice în vederea identificării autorilor, probării vinovăţiei sau în scop preventiv; îndrumă, sprijină şi controlează activitatea compartimentelor criminalistice de la subunităţi.

Rep.: Cum se desfăşoară activitatea biologului din cadrul acestui serviciu?

M.S.: Într-adevăr, inspectoratul nostru deţine şi un laborator de biologie. Înainte exista un post de chimist, dar s-a renunţat la el, întrucât un biolog era mai eficient, pentru că s-au întâmplat mai multe nenorociri unde erau necesare cunoştinţele unui biolog. În general, activitatea lui constă în căutarea urmelor de sânge, spermă sau ţesuturi umane. El se ocupă şi cu prelevarea de la suspecţi de probe genetice, care sunt trimise la laboratorul de la IGPR, la Bucureşti, întrucât noi, la Constanţa, nu facem teste ADN etc, care fac parte din biologia genetică. Noi facem serologie judiciară, ceea ce înseamnă stabilirea grupei de sânge şi natura acestuia, dacă e uman sau de la vreun animal. De precizat că în România sunt doar 2 astfel de biologi: cel de la IPJ Galaţi şi cel de la noi, subcomisarul Daniel Popescu.

Rep.: La ce cazuri mai cu rezonanţă aţi participat în ultimul timp?

M.S.: Unul ar fi cazul taximetristului Hari Băcanu, din Deleni, omorât în 2008. Atunci au fost preluate ţesuturi şi alte urme care au condus ancheta la prinderea suspecţilor (Dumitru Cănănău şi Adrian Grigoraş- n.r.). Un alt caz răsunător este cel al lui Sergiu Băhăian, de anul trecut.

Rep.: De echipamentele Serviciului Criminalistic se pot folosi şi alte persoane din afara sistemului, cum ar fi detectivii particulari?

M.S.: Nu. Acest serviciu deserveşte exclusiv Poliţiei, Parchetelor şi instanţelor de judecată. Ne-au mai sunat tot felul de oameni, că au nevoie de detectorul de minciuni, le-am explicat că nu este posibil.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre poligraf? Cât de des este folosit şi cât este de eficient, dat fiind că testul poligraf nu constituie probă în instanţă?

M.S.: Poligraful, în general, este folosit destul de des, zilnic. A fost utilizat chiar de 2 ori pe zi. Mai mult de atât nu se poate, mai ales că nu este o testare uşoară. Asta se întâmpla până în urmă cu puţin timp, când fostul psiholog s-a pensionat. Actualul psiholog se află în perioada de pregătire. Chiar dacă nu reprezintă probă în instanţă, proba detectorului de minciuni nu trebuie subestimată, întrucât, coroborată cu alte probe, ajută în cadrul anchetelor. Practic, se face mai mult pentru convingerea intimă a magistraţilor, pentru confirmarea convingerilor lor de către poligraf.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre poziţia oficialilor IGPR, vizavi de activitatea Serviciului Criminalistic al IPJ Constanţa?

M.S.: Serviciul Criminalistic a fost felicitat şi apreciat de către şefii IGPR, pentru activitatea din 2010, când au fost multe identificări, iar biologul nostru, subcomisarul Daniel Popescu, a fost numit "poliţistul anului".

Daniel ALBU