La sfârşitul lunii august, managementul Spitalului Judeţean se scoate la licitaţie

Dr. Dănuţ Căpăţână:

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa reuşeşte cu greu să se menţină pe linia de plutire din punct de vedere financiar în condiţiile în care "de vreo doi ani, inflaţia a sărit de 11%, TVA-ul s-a mărit la 24%, lucruri care nu se regăsec în contractul cu CJAS", susţine managerul Dănuţ Căpăţână. Cu toate acestea, unitatea nu mai înregistrează debite către diverşi furnizori, managerul precizând că facturile sunt achitate chiar mai repede decât termenul scadent prevăzut în contract, pentru că în felul acesta spitalul beneficiază de anumite discounturi. Managerul a spus că planurile privind externalizarea unor servicii precum curăţenia, imagistica şi managementul sanitar vor continua. Potrivit acestuia, la finele lunii august a.c. va avea loc licitaţia privind externalizarea managementului sanitar către o firmă privată. Medicul Căpăţână mai susţine că unitatea sanitară nu va fi privatizată, însă pentru a fi profitabilă s-a decis ca anumite echipamente medicale, cum ar fi partea de endoscopie, să fie închiriate, în afara orelor de program, medicilor care activează în Spitalul Judeţean. La capitolul personal, medicul spune că are în subordine aproximativ 1400 de angajaţi şi nu se vor face disponibilizări întrucât unitatea se confruntă cu un deficit de medici pe secţiile de Neonatologie şi ATI, motiv pentru care intenţionează să organizeze un concurs în vederea ocupării posturilor rămase vacante.

Reporter: Domnule Dănuţ Căpăţână, aţi preluat şefia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa cu o serie de datorii către diverşi furnizori, care au fost moştenite de la predecesori. În prezent, în urma arieratelor achitate de Ministerul Sănătăţii, ce datorii mai înregistrează unitatea sanitară?

Dănuţ Căpăţână: Este adevărat că am moştenit nişte datorii, la fel de adevărat este şi faptul că s-au achitat datoriile de anul trecut. În momentul de faţă nu avem nici un fel de facturi restante şi din punctul acesta de vedere stăm chiar foarte bine. Avem furnizori pe care îi plătim chiar mai repede decât este prevăzut în contract, motivul fiind acela că, dacă îi plătim mai repede, obţinem discounturi. În momentul de faţă nu avem absolut nici un fel de datorii, singurele datorii pe care le-am avea, dar care nu ne aparţin, sunt cele de la programele naţionale care, după cum ştiţi, vin direcţionate de la Ministerul Sănătăţii şi nu sunt din serviciile produse către Casa de Asigurări.

Rep.: Preşedintele Traian Băsescu cere pedepse penale pentru directorii de spitale care nu reuşesc să-şi gestioneze unităţile din punct de vedere financiar. Credeţi că este o soluţie bună?

D.C.: Nu ştiu dacă este o soluţie bună sau proastă, dar dacă faptele îmbracă caracter penal, sigur că se aplică legea, însă eu spun ce am mai afirmat şi cu alte ocazii: pentru a conduce un spital, o instituţie de genul acesta, în primul rând trebuie să ai cunoştinţe manageriale foarte solide, nu atât cunoştinţe medicale. Acestea se învaţă din cărţi, din cursuri, dintr-o anumită calificare, din experienţă. Partea aceasta, că eşti un profesor deosebit şi un doctor cu capacităţi foarte bune profesionale, nu este echivalentă cu a putea să conduci un spital.

Rep.: După momentul preluării conducerii Spitalului Judeţean a fost modificată organigrama unităţii, au fost externalizate unele servicii, s-au schimbat şefii de secţii, s-a închis laboratorul şi au fost disponibilizaţi mai mulţi angajaţi. Ce urmează? Care sunt obiectivele cele mai importante pe care vi le-aţi propus în perioada următoare pentru unitatea spitalicească pe care o manageriaţi?

D.C.: În perioada următoare vom continua planul de externalizări de servicii pe care ni l-am propus: externalizări care sunt în curs de a se produce pentru că au fost publicate, parte din ele - vorbim aici de curăţenie, imagistică - şi probabil că, după aceste lucruri, vom ajunge la o stare de echilibru astfel încât spitalul să rămână cu serviciile medicale pe care este dator să le facă. Urmează ca în funcţie de numărul de pacienţi, de afecţiuni, de buget, să putem să cumpărăm serviciile de la furnizorii cu care vom avea contracte. Este un lucru foarte bun, dovada clară este acest fapt pe care l-aţi menţionat dumneavostră mai devreme, şi anume că spitalul nu are datorii. Reuşim, din serviciile medicale pe care le producem, să avem bani să ne acoperim costurile. Este adevărat că este o zonă, cea a medicamentelor, care nu este acoperită. Dar sperăm ca, odată cu primirea clasificării de gradul I, care nu s-a prea concretizat în bani deocamdată, să depăşim şi acest impediment.

Rep.: Care sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă instituţia pe care o reprezentaţi?

D.C.: Cred că unul dintre cele mai importante lucruri este faptul că încă există o diferenţă între valoarea serviciilor pe care noi le producem şi valoarea decontării de la Casă. Cu alte cuvinte, lună de lună, noi producem valoric mai multe servicii decât banii pe care îi primim de la Casă. Sigur, în cadrul unui contract negociat, nu pot acuza Casa, pentru că eu am semnat contractul. Acest lucru ar trebui reglat la nivelul Casei Naţionale sau să producem mai puţine servicii, lucru care nu se poate întâmpla că suntem Spital de Urgenţă. Dacă un spital de bolnavi cronici îşi poate programa internările, un Spital de Urgenţă sigur că nu poate să oprească internările pe criterii financiare. Acesta ar fi unul din lucrurile care nu funcţionează foarte bine. Un al doilea lucru este faptul că, de vreo doi ani, inflaţia a sărit de 11%, TVA-ul s-a mărit la 24%, lucruri care nu se regăsec în contractul cu CJAS. Adică, această indexare a zilei de spitalizare este undeva la 4-5% şi nu s-a ţinut nici o secundă cont de faptul că TVA-ul a crescut cu 5% şi noi nu ne reducem TVA-ul ca spital, iar atunci toate costurile noastre au sărit cu 5%, ceea ce reprezintă un efort financiar foarte mare din partea unităţii. Aceste corecţii financiare, care ar fi trebuit făcute, sunt lucruri care ne împiedică să spunem că funcţionăm foarte bine în momentul de faţă.

Rep.: De la 1 august o societate privată a preluat serviciul de spălătorie. Ce alte servicii intenţionaţi să mai externalizaţi în perioada următoare? Farmacia unităţii se află pe listă?

D.C.: Noi am avut o discuţie cu câţiva operatori importanţi din România care operează farmacii şi împreună am ajuns la concluzia că o astfel de întreprindere, în momentul de faţă, nu este benefică nici uneia dintre părţi din simplul motiv că este foarte greu să creezi un stoc de medicamente de câteva miliarde, cât ar fi necesar pentru Spitalul Judeţean, unei singure companii. Un alt aspect ar fi că legislaţia, la ora actuală, impune nişte marje de profit pe anumite substanţe. Ele fiind foarte mici, nu s-ar regăsi profitul într-o astfel de cooperare şi atunci preferăm să mergem pe modelul clasic. Iar în ceea ce priveşte partea de externalizare, urmează partea de imagistică şi partea de curăţenie.

Rep.: La nivelul Spitalului Judeţean Constanţa vor mai avea loc disponibilizări? Câţi angajaţi mai aveţi în prezent în subordine?

D.C.: În prezent, în subordine sunt cam 1400 de angajaţi şi nu intenţionăm să dăm pe nimeni afară, dimpotrivă, noi dorim să angajăm medici. O să scoatem la concurs, în perioada următoare, mai multe posturi de medici şi asistente, însă ne concentrăm foarte mult pe partea medicală, şi de aceea serviciile conexe le dăm unor terţi. Probabil, cum s-a întâmplat şi la spălătorie, oamenii vor fi preluaţi la curăţenie, iar la imagistică fără doar şi poate, pentru că acolo este chiar un deficit de medici. În principiu, noi dorim să angajăm specialişti, nu să disponibilizăm.

Rep.: În ceea ce priveşte reforma în sănătate şi management spitalicesc se intenţionează transferul progresiv şi complet al instituţiilor din sectorul public către un management privat. În cazul Spitalului Judeţean putem vorbi despre privatizarea actului medical sau de o privatizare a unităţii sanitare pe bucăţi, în condiţiile în care managementul sanitar a fost externalizat către o firmă specializată în acest domeniu?

D.C.: Spitalul Judeţean va rămâne unitate publică indiferent cine face managementul sanitar. De fapt, noţiunea de spital public este o noţiune populară pentru că spitalul trăieşte din contractul cu CJAS. El îşi ia banii dintr-un contract cu o terţă parte pentru serviciile pe care le produce. Ca principiu, spitalul public funcţionează ca un spital privat, deosebirea fiind că spitalul privat îşi poate face ce tarife doreşte, însă în spitalul public acest lucru nu este posibil.

Rep.: Ce înseamnă pentru Spitalul Judeţean Constanţa să fie condus de o firmă specializată în management spitalicesc?

D.C.: Este un lucru foarte util. Lucrurile acestea se întâmplă în foarte multe ţări din lume. Am fost recent în Turcia şi acolo managementul este privat în majoritatea spitalelor publice şi private. Dacă ne uităm la cerinţele FMI, care bănuiesc că este o instituţie destul de serioasă, s-a reiterat ca toate companiile de stat să fie conduse printr-un management privat. Tocmai datorită faptului că managementul privat are o altă aplecare spre performanţă şi atunci sigur este nevoit să producă profit întreprinderii pe care o reprezintă.

Rep.: În prezent, ce firmă se ocupă de managementul Spitalului Judeţean Constanţa?

D.C.: Deocamdată nu se ocupă nici o firmă, pentru că urmează să se producă licitaţia. Momentan sunt eu, ca persoană fizică, în continuare. Urmează ca până la sfârşitul lunii august să se facă această licitaţie.

Rep.: Managerii a trei spitale din România sunt decişi să scoată la închiriat sălile de operaţii, pentru a obţine venituri suplimentare. La Spitalul Judeţean ce s-ar putea închiria?

D.C.: Noi am făcut de mult treaba aceasta. N-am făcut atâta tevatură în presă cât probabil fac aceşti manageri de spitale. Însă, noi avem o hotărâre de Consiliu de Administraţie care ne permite să închiriem sălile de operaţie, echipamente, cabinete şi chiar am făcut-o. Spre exemplu, partea de endoscopie este închiriată către cabinetele medicilor endoscopişti care lucrează în spital. În afara orelor de program, le-am pus la dispoziţie endoscoapele, pentru care plătesc o chirie şi ei lucrează în regim privat. Ba mai mult decât atât, la Chirurgie Cardiovasculară avem o cerere din partea medicilor de acolo pentru a opera în afara orelor de program pe cord. Sunt absolut de acord, atâta timp cât ai condiţii mai bune de oferit, să ceri nişte bani în plus. Sunt lucruri normale.

Rep.: Care sunt specializările deficitare din Spitalul Judeţean la capitolul personal medical?

D.C.: Avem două zone în care stăm relativ prost, şi anume: Neonatologia, unde sunt medici puţini şi asta datorită faptului că au apărut spitale private de obstetrică ginecologie şi medicii s-au orientat în mediul privat, dar nu-i condamn pentru că a fost alegerea lor şi este foarte bine că există concurenţă, dar vom scoate posturi la concurs şi sperăm că vom avea candidaţi; şi la ATI, dar este o problemă naţională. Noi, de bine de rău la acest capitol stăm destul de bine, dar vreau să mă asigur că în anii care vin vom avea suficienţi medici, astfel încât şi aici o să scoatem nişte posturi la concurs.

Rep: Cum puteţi convinge medicii să vină să lucreze în Spitalul Judeţean Constanţa?

D.C.: Discuţia aceasta am avut-o cu Consiliul Judeţean, personal cu domnul preşedinte Nicuşor Constantinescu, care să ştiţi că are o aplecare foarte directă către Spitalul Judeţean. La propunerea noastră şi la sugestia dumnealui, pentru medicii care nu au locuinţe se asigură locuinţe de serviciu. Totodată, ne preocupă să putem să le punem la îndemână infrastructura spitalului: săli de operaţii, cabinete, ca în timpul liber să poată să profeseze şi să câştige nişte bani. Noi chiar intenţionăm să facem un pachet pe anumite zone deficitare, Neonatologie şi ATI, şi dacă nu se va prezenta nimeni, atunci o să mergem la un târg de joburi să le oferim o ofertă concretă chiar în sensul ăsta.

Rep.: Câte posturi de medici sunt libere?

D.C.: La Neonatologie avem nevoie de doi medici, iar la ATI - 7.

Alexandra VASILE