REPLICA ONLINE CONSTANTA

6.7° Constanța Vin., 19 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6704
6.7° Constanța Vineri, 19 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6704
 

Le-a ajuns cuţitul la os! Sindicaliştii de la DMHI au făcut plângere penală împotriva administratorilor români

Le-a ajuns cuţitul la os! Sindicaliştii de la DMHI au făcut plângere penală împotriva administratorilor români

Replica API 9 octombrie 2015 | 00:00 283

De ce s-au trezit abia acum?

De ce s-au trezit abia acum?

Federaţia Navalistul a Sindicatelor Libere din Construcţa de Nave a depus o plângere penală împotriva tuturor reprezentanţilor statului român în consiliul de administraţie al SC DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES SA, de la momentul înfiinţării societăţii şi până în prezent, pentru neglijenţă în serviciu, reclamând că managementul defectuos al companiei a făcut ca aceasta să lucreze în pierdere în ultimii 13 ani, din cei 18 de existenţă, se arată pe stiripesurse.ro.

Precizăm că mare parte din aspectele sesizate în plângere au fost prezentate pe larg, de-a lungul timpului, de „Replica”

DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES SA (DMHI) a fost înfiinţată în anul 1997, cu o participaţie a DSME Korea de Sud de 51% din capitalul social şi a statului român, prin Şantierul Naval 2 Mai SA respectiv Ministerul Economiei de 49%, statul român având posibilitatea de a numi administratori în Consiliul de Administraţie al societăţii româno-coreene. Şantierul naval este considerat cel mai competitiv din România.

Însă, din datele de la Ministerul Finanţelor, reprezentând declaraţiile proprii ale societăţii, pierderile acesteia au crescut de la 423.769.034 RON în 2009 la 706.069.648 în 2014, totalul datoriilor societăţii însumând la sfârşitul anului 2014 suma de 4.298.970.786 RON, adică peste 1.000.000.000 euro la acest moment, fapt pus pe seama managementului defectuos de autorii plângerii penale. „Cu alte cuvinte, zecile de nave construite în toţi aceşti ani au adus doar pagube, compania cheltuind mai mult pentru producerea lor decât a încasat. Cel puţin asta reiese din raportările financiare ale companiei, postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Dar nu are nimic miraculos faptul că statul român doarme în cizme şi nu îşi întreabă asociatul sud-corean: „Unde este profitul aşteptat? Unde sunt veniturile din impozitul pe profit, din impozitele şi contribuţiile pe salarii, din TVA, pe care ar fi trebuit să le obţin? Unde este industria pe orizontală care ar fi trebuit să crească în jurul companiei mixte?”, se arată iîn plângerea penală. Mafia din şantierul naval ar fi reprezentată de subcontractori care furnizează forţa de muncă ieftină şi fac profit de pe urma companiei aflate în pierdere. Mai mult decât atât, o serie de vicepreşedinţi ai companiei sunt acuzaţi că şi-au deschis firme subcontractoare ca să profite şi ei ilicit de această sursă de venit.

„Daewoo Mangalia cheltuieşte pentru asigurarea locurilor de muncă, acumulând pierderi şi datorii, iar subcontractorii – furnizori de forţă de muncă ieftină fac profit. Faină socoteală! De loc surprinzător este faptul că unii dintre cei ce aveau obligaţia să apere interesele statului român în Daewoo Mangalia, în calitate de vicepreşedinţi ai companiei, şi-au înfiinţat firme subcontractoare”, se mai arată în plângere. DIICOT a descoperit deja mecanismele de spălare de bani ale mafiei din şantierul naval, însă potrivit sindicaliştilor fenomenul este mult mai profund.

„Ancheta declanşată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism la o serie dintre aceste firme a pus în evidenţă faptul că în jurul companiei româno-sud-coreene s-a dezvoltat un sistem infracţional. Un grup constituit din cetăţeni români şi sud-coreeni contractau lucrări de la DMHI pe care, apoi, le subcontractau unor firme fantomă. Astfel era evitată plata taxelor şi impozitelor către stat, iar banii obţinuţi din contractele cu DMHI erau „albiţi” şi ajungeau la capii afacerii. Descoperirea DIICOT este doar vârful icebergului. Fenomenul este mai amplu şi mai profund”, se mai arată în plângerea penală.

Cristian ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
271241102118
5/49
123724351130
joker
42644172614