Legea referendumului, amânată pentru 14 noiembrie la CC. Ce judecători au lipsit de la şedinţă

Curtea Constituţională a amânat, miercuri, dezbaterile privind sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de Legea referendumului, pentru data de 14 noiembrie. Motivul amânării a fost, potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, imposibilitatea constituirii completului de şedinţă, întrucât de la reuniune au lipsit trei membri ai CC. "Amânăm dezbaterile pentru data de 14 noiembrie din imposibilitatea constituirii legale a completului. (...) Minim şase trebuia să fie prezenţi, numai că este o decizie importantă şi nu putem să o luăm, aşa, în fuga calului, cu patru ... data trecută, când noi am dezbătut-o a fost ... doi dintre cei prezenţi au avut o opinie separată. Se presupune că ar fi fost, dacă îşi păstrează votul, nu puteam să votăm oricum", a precizat Zegrean, conform mediafax.ro. De la şedinţa Curţii Constituţionale de miercuri au lipsit Iulia Motoc (aleasă recent de plenul APCE pentru postul de judecător la CEDO, judecător CC din 2010, când a fost desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor), Petre Lăzăroiu şi Daniel Morar (propuşi de Preşedinţie la Curtea Constituţională). Şeful statului a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Preşedintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituţie, potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", conform mediafax.ro.

De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 şi 2 din Constituţie, prin care se stipulează că "suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum" şi că "niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".