"Legea turismului gândită de Udrea a fost o prostie"

Senatorul Alexandru Mazăre vrea să facă din litoralul românesc un nou Las Vegas:

Din punctul de vedere al senatorului PSD Alexandru Mazăre, legea turismului, aşa cum o gândise fostul ministru al Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, era "o prostie", "nu oferea nimic care să relanseze turismul". "Numai eu am avut 150 de amendamente, vă daţi seama ce lege "bună" era...", declară Mazăre. Senatorul a făcut, de asemenea, câteva precizări legate şi de legea iniţiată de el şi colegii săi cu privire la acţiunile Portului Constanţa. Candidatul pentru încă un mandat de parlamentar a susţinut, în cadrul unui interviu, că problemele Constanţei, cele legate de dezvoltarea turismului, dar nu numai, îşi au rezolvare şi el ştie să facă lobby pentru ca proiectele iniţiate de el şi colegii săi să fie adoptate: "Eu cred că ştiu deja cum, am experienţă, nu mă duc să bâjbâi acolo, şi pot să le rezolv". În plus, consideră Alexandru Mazăre, USL este o echipă complexă, unde nu decide "doar un singur om, ca la PDL", prin urmare şi viitorul guvern ar trebui să fie USL. "Pedeliştii s-au îndepărtat de oameni, au spirit de castă, au guvernat după credinţa că deţin adevărul absolut, ceea ce este fals", a mai afirmat senatorul.

Reporter: Aţi iniţiat legea privind preluarea acţiunilor Portului Constanţa de către administraţiile locale. Nu toată lumea este mulţumită, iar exemplu este primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei. De ce nu este mulţumit, nu aţi discutat cu dânsul detaliile iniţiativei legislative, nu aţi vorbit cu toţi primarii vizaţi de lege?

Alexandru Mazăre: Constat că lumea este mai preocupată de supărarea domnului Matei decât de legea în sine şi, evident, un subiect ca acesta naşte fel şi fel de abordări. Domnul primar Matei dorea divizarea activităţilor din port, respectiv Năvodariul să obţină administrarea Portului Midia - Năvodari, Constanţa - strict pe cel din Constanţa, Mangalia - pe cel de la Mangalia şi, pe acest principiu, fiecare să-şi gestioneze activităţile din zona adiacentă.

Rep.: Şi nu era corect aşa?

A.M.: Nu ştiu să vă dau acum un răspuns, nu ştie nici domnul Nicu Matei, pentru că, dacă s-ar face această divizare, nu ştiu în ce măsură fiecare autoritate nou-creată prin divizare s-ar putea susţine de una singură. O să vă dau două exemple: orice port are nevoie de lucrări de îndiguire, lucrări de păstrare a adâncimii de dragaj şi aşa mai departe, ori la Năvodari e un port mic şi nu ştiu dacă, strict gestionându-se ei, fără a fi parte a unei companii mai mari, îşi pot asigura aceste cheltuieli şi aceste investiţii.

Rep.: Dar pe formula propusă de dumneavoastră, cum credeţi că s-ar descurca administraţiile locale?

A.M.: Pe principiul că cel mai mare îl ajută şi pe cel mai mic. Fiind toate la un loc, fiind o singură companie, ea îşi administrează unitar şi lucrările de investiţi, şi de îndiguire, şi de dragaj, tot ceea ce presupune buna funcţionare a unui port. Dacă ar fi numai Năvodariul, nu ştiu... Trebuie făcută o analiză în ce măsură s-ar descurca de una singură administraţia locală strict pe zona respectivă.

Rep.: Dar acum, proiectul formulat de dumneavoastră este gândit pe formula care nu ia în calcul ce spune şi primarul Matei...

A.M.: Nu. Dar ce v-am spus până acum este primul argument pentru care nu am luat în calcul propunerea de divizare la acest moment. Doi: s-ar putea să discutăm o eventuală divizare după ce dânşii - noii acţionari, reprezentanţii autorităţilor locale -, în cadrul noii societăţi, fac un audit, fac un studiu de caz privind funcţionarea portului şi văd dacă este posibilă această divizare. Şi dacă da, atunci ei se înţeleg între ei: Consiliul Local Constanţa cu Consiliul Local Agigea, CL Năvodari, cu CL Mangalia şi Consiliul Judeţean. Se pot înţelege şi se poate trece la pasul al doilea, această divizare despre care vorbea Nicu Matei. Cu acţionariat Ministerul Transporturilor, Fondul Proprietatea, o parte din acţiuni pe Bursă, plus Consiliul Local Constanţa, nu cred că o formulă de lege care să includă divizarea ar fi adoptată de Parlament. Deci, ceea ce spune Nicu Matei trebuie să rezulte dintr-o analiză de funcţionare a portului, după care ar fi pasul al doilea - divizarea.

Rep.: Legat de primarul Năvodariului, Nicolae Matei, care mai sunt relaţiile cu dânsul? Vă întrebăm fiindcă mai mereu, când ceva nu îi este pe plac, iese la atac, nu ţine cont că este vorba de colegii de partid...

A.M.: Eu am să spun că îl apreciez mult pe Nicu Matei, este prietenul meu, ţin foarte mult la el şi îl iau ca atare. Ştiu că vine dintr-o zonă... respectiv Oltenia, unde oamenii sunt cu sângele mai cald, mai rebeli. Este rebelul organizaţiei şi cred că ăsta este şi farmecul lui.

Rep.: La capitolul venituri prin trecerea acţiunilor portului la autorităţi, aţi făcut un calcul? Pe ce sume vă bazaţi? De ce spuneţi că ar veni nişte bani către constănţeni, pentru proiecte?

A.M.: O estimare ar fi de 10 milioane de euro profit al portului, pentru un an bun şi cu un management performant. Din 10 milioane de euro, ar însemna 5 milioane pentru Constanţa, 500 de mii de euro la Agigea, 400 de mii de euro la Năvodari, 300 de mii de euro la Mangalia şi 1,5 milioane la Consiliul Judeţean. Primarul Constanţei a anunţat că din banii aceştia vrea să dirijeze mai bine de 20% către subvenţionarea căldurii. Consiliul Judeţean, din ceea ce vorbea preşedintele Nicuşor Constantinescu, vrea să dirijeze aceşti bani către sănătate. Are în vedere chiar deschiderea unei clinici de pediatrie.

Rep.: Funcţionaţi ca un tot, cu domnul Constantinescu, cu domnul primar. Cum procedaţi? Discutaţi împreună, iniţiaţi de comun acord cu dânşii proiectele de lege cu care mergeţi în Parlament?

A.M.: Acum intrăm în "bucătăria" activităţii de Parlamentar. Sigur, parlamentarul trebuie să ţină legătura cu autorităţile locale, pentru că acestea sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Până să discutăm despre strategia de integrare europeană şi despre absorbţia fondurilor pe axe prioritare, mă interesează mai mult ce facem cu şcolile, cu spitalele, cu drumurile, cu investiţiile din colegiile pe care le reprezentăm. Şi am şi spus: acestea sunt prioritatea indiferent de guvern sau de orientarea politică de la Bucureşti. Deci, ţinem legătura şi cu Primăria Constanţa, cu toate primăriile din colegiul meu, şi de la Valu, şi de la Cumpăna, şi de la Agigea, şi de la Topraisar, şi din Techirghiol şi ideile pe care le au dânşii le punem în practică - vedem dacă se poate, care este forma legală, sunt fezabilă sau nu sunt, că poate unele nu se pretează pentru legislativ....

Rep.: Preluarea acţiunilor de la port, dar nu numai, sau alte legi anunţate de dvs. nu credeţi că începe să ducă la expresia deja celebră "Republica lui Mazăre"?

A.M.: Eu am văzut prima dată "termenul" acesta folosit în 2004, a făcut carieră sub pana domnului Cornel Nistorescu. Nu este nici o republică. Sunt acţiuni iniţiate în spiritul descentralizării despre care se tot vorbeşte. Preluarea acţiunilor portului către autorităţile locale nu este ceva care să fie valabil doar acum, cât este Mazăre, Matei, Cârjaliu... Acţiunile vor fi aici, la autorităţile locale şi peste 100 de ani.

Rep.: Este adevărat că aveaţi în vedere, la un moment dat, şi preluarea de acţiuni de la Centrala Nucleară?

A.M.: Nu, exclus. Este un obiectiv strategic, nu poate fi gestionat de autorităţile locale. Este cu totul altceva.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre o altă iniţiativă legislativă, recent anunţată de dvs., cea privind facilităţile fiscale pe litoral?

A.M.: Va crea aici, pe litoral, o zonă extrem de atractivă, o zonă de interes pentru investitori şi pot să anticipez, încă de pe acum, că asta va stârni invidia parlamentarilor de Bucureşti, de Cluj, de Timişoara, care nu vor fi tocmai fericiţi că încercăm să facem aici un nou Las Vegas. (...) Noi vrem ca turismul să nu-l asumăm, printr-o strategie naţională, ca fiind o ramură privilegiată, cu facilităţi fiscale, cu facilităţi pentru investiţii şi aşa mai departe. (...)

Alexandra ANTON