Ludovic Orban a anunțat CE SE ÎNTÂMPLĂ cu banii pe care România îi va încasa din exploatarea gazelor din Marea Neagră

Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a afirmat, la dezbaterea de sâmbătă de la Focşani pe tema investiţiilor din judeţul Vrancea, că este posibil ca în cursul acestui an să înceapă prima exploatare offshore şi parte din taxele care sunt colectate din exploatările de gaz de la Marea Neagră este posibil să se constituie într-un fond care să finanţeze astfel de investiţii, conform News.ro.

„În ceea ce priveşte gazul, pe lângă alocarea de 200 milioane pe exerciţiul actual, eu cred că putem să solicităm finanţare şi pe PNRR. De asemenea, noi am solicitat deja în cadrul bugetului 2021-2027 încă 800 milioane. Acuma vă spun că la primul apel de proiecte s-au depus proiecte în valoare de 12 miliarde care înseamnă vreo 2,3 miliarde. Alocarea iniţială e de 234 de milioane. E o nevoie mare de tot de finanţare. Noi am prevăzut şi am făcut o modificare la legea gazelor şi electrităţii prin care 50%, odată ce pornesc exploatările offshore şi deja e posibil în cursul acestui an să înceapă prima exploatare off-shore, o parte din taxele care sunt colectate din exploatările de gaz de la Marea Neagră, exploatări offshore, să se constituie într-un fond care să finanţeze astfel de investiţii. Adică este posibil să avem o resursă şi bugetară pentru a suplimenta aceste investiţii”, a afirmat Ludovic Orban,la întâlnirea regională de sâmbătă privind Mecanismul de rezilienţa şi redresare, precum şi oportunităţile pentru accesarea fondurilor europene şi bugetul pentru anul 2021, de la Focşani.

El a vorbit şi despre proiecte ce pot fi lansate prin Compania Naţională de Investiţii (CNI).

„Încă nu am stabilit, dar vom avea dezbateri, începând cu partea a doua a anului, ca să stabilim ce urmează să fie finanţabil. Evident asta o vom face în consultare cu autorităţi, vom stabili mecanisme, criterii, astfel încât să nu existe discriminare politică la alocarea proiectelor, să poată să aibă acces în funcţie de criteriile de prioritizare şi evident vom aloca o sumă importantă. Pot fi lansate proiecte noi prin Compania Naţională de Investiţii. Anul acesta am prevăzut o sumă efectivă de aproximativ un miliard. Am prevăzut credite de angajament care să permită lansarea de noi proiecte. Ştiţi că am modificat legislaţia şi am creat posibilitatea de a finanţa şi alte categorii de proiecte decât cele care erau finanţare. Că realitatea este că şcoli, grădiniţe, săli de sport s-au cam făcut şi atunci am vrut să extindem un pic portofoliul de proiecte pe CNI. Deci există o sumă alocată pe credite de angajament care să permită începerea de proiecte noi”, a precizat Orban.

Liderul PNL a mai spus că este căutată o modalitate care să rezolve problema capacităţii reduse a CNI de a derula procedurile de licitaţie, deoarece Compania are doar o structură centralizată.

„Aşa cum este astăzi Compania Naţională de Investiţii care are numai o structură centrală, cu o capacitate limitată de a derula proceduri de licitaţie, ţinând cont de numărul de proiecte care sunt deja pe lista de sinteză, va trebui să găsim o modalitate de a putea derula procedurile mai repede. Încă nu am identificat o soluţie, discutăm mai multe variante – fie să înfiinţezi structuri regionale şi ele să deruleze procedurile pentru proiecte mai mici, structura naţională pentru proiectele mai mari, fie dacă se poate găsi legal, constituţional o modalitate prin care să poţi să delegi derularea procedurilor de achiziţie către autoritatea locală. Încă nu am ajuns la nicio discuţie. Cert este că o să existe posibilitatea pe anul în curs de a putea finanţa proiecte”, a completat Orban.

Acesta a vorbit şi despre proiectele pe Administraţia Fondului de Mediu care trebuie discutate cu noua conducere AFM, atunci când va fi numită, şi cu ministrul Mediului.

„Mai sunt şi alte posibilităţi, mai sunt posibile proiecte pe Administraţia Fondului de Mediu, unde sunt în general proiecte. Aici lucrurile nu au funcţionat cum m-am aşteptat pe iluminatul verde, pe proiectele de iluminat verde unde au fost diferite poticneli, dar cred că va rămâne o zonă care e finanţabilă. Posibil să fie şi alte zone finanţabile. Acum sigur că trebuie numită noua conducere a AFM şi discutat cu conducerea AFM şi cu ministrul Mediului ce proiecte urmează a fi finanţate”, a mai spus Ludovic Orban.

El a mai menţionat că în bugetul pe acest an vor fi alocaţi mai mulţi bani pentru consiliile judeţene pentru cheltuielile sociale pentru Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

De asemenea, liderul administraţiei publice judeţene Cătălin Toma a precizat că accesarea fondurilor europene va fi o prioritate pentru toate UAT-urile, iar acestea trebuie să nu aibă piedici în procedurile derulate.

„Când vorbesc de piedici mă refer, de exemplu, la faptul că pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a apărut deja o fişă din care rezultă că UAT-urile şi Consiliile judeţene nu pot accesa anumite fonduri. E nevoie urgentă de modificarea documentaţiei în cauză”, a subliniat Cătălin Toma.

Acesta s-a referit şi la faptul că în bugetul aferent investiţiilor pe anul 2021, s-au alocat sume importante pentru refacerea drumului naţional DN 2 N, tronsonul Chiojdeni – Jitia – Vintileasca, dar şi pentru reabilitarea DN 23 A.

„Aşa cum am promis împreună cu colegul meu Ion Ştefan, ducem asfaltul mai departe de Jitia, însă în zona Vintileasca nu vom turna doar asfalt, ci vom moderniza integral drumul naţional. În plus, sunt deja alocaţi bani pentru execuţia proiectului privind reabilitarea DN 2 L Soveja – Lepşa (Coaşa), pentru cei 16 km”, a precizat preşedintele administraţiei judeţene.

Europarlamentarul Siegfried Mureşan a explicat o serie de aspecte discutate la nivel european cu privire la PNRR, susţinând că la Bruxelles a avut mandat clar pentru trecerea unor investiţii pe lista proiectelor care pot fi accesate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

„Practic, PNRR este un contract între Guvernul României şi Comisia Europeană. După ce va fi aprobat la nivelul CE, vor fi lansate procedurile următoare. Vă invit să aveţi încredere şi pot spune că România are deja alocată suma de 30,4 miliarde de euro”, a explicat Mureşan, scrie știripesurse.ro.