REPLICA ONLINE CONSTANTA

4.2° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
4.2° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

Managementul toxicității cutanate asociate inhibitorilor EGFR

Managementul toxicității cutanate asociate inhibitorilor EGFR

Replica API 19 februarie 2020 | 07:36 330

Toxicitățile cutanate asociate inhibitorilor EGFR (receptorilor factorului de creștere endotelial) reprezintă unele dintre cele mai importante probleme în cazul pacienților cu cancer colorectal, la care menținerea intensității dozelor este esențială. Cu alte cuvinte, este importantă, pe de o parte, respectarea ritmului de administrare și a dozelor standard de agent anti EGFR, în cadrul controlului cancerului colorectal metastatic, pe de altă parte, contează managementul corect și riguros al reacțiilor adverse cutanate, cu impact major asupra calității vieții pacienților.

Cancerul colorectal este cel de-al treilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la nivel global. Mai mult de un sfert din totalul cancerelor colorectale sunt metastatice la momentul diagnostic, iar 40-50 % dintre cancerele incipiente vor metastaza la un moment dat în evoluție. Metastazarea reprezintă factorul major de mortalitate ridicată asociată acestui tip de cancer.

În algoritmul terapeutic al cancerelor colorectale, inhibitorii receptorului factorului de creștere endotelial (EGFR) reprezintă o opțiune terapeutică cel puțin la fel de importantă ca inhibitorii factorului de creștere endotelial vascular (VEGF). Adăugarea agenților anti EGFR chimioterapiei standard a însemnat un plus în ceea ce privește supraviețuirea acestor pacienți, de peste 30 de luni.

Se cunoaște în acest moment că agenții anti EGRF (cum ar fi Cetuximab, Panitumumab) repezintă standard terapeutic în cancerele colorectale metastatice fără mutații ale genelor RAS (așa numitele RAS wild type). Din păcate, în multe situații, acești agenți se asociază cu un spectru variabil de toxicități, dintre care toxicitățile cutanate prezintă un impact major asupra calității vieții pacienților, cu implicații psihologice și de inserție socială a acestora.

Inhibitorii EGFR se folosesc în cancerul colorectal metastatic în asociere cu chimioterapia în orice linie de tratament și în monoterapie în linia a treia de tratament după eșecul liniilor anterioare. Pe de o parte, activitatea anormală EGFR este implicată în fiziopatologia cancerului colorectal, cu rol major în creșterea tumorală și invazivitate. Pe de altă parte, celule epiteliale normale, printre care și celulele pielii, exprimă EGFR, motiv pentru care agenții anti EGFR pot avea toxicități la nivel cutanat.

Ce efecte adverse au inhibitorii EGFR

Principalele efecte secundare cutanate asociate agenților anti EGRF sunt reprezentate de xeroză (piele uscată), fisuri, prurit, eczeme, infecții cutanate, urticarie, modificări la nivelul patului unghial de tip supurativ (paronichia), modificări ale creșterii firului de păr etc. Cel mai frecvent și cel mai timpuriu efect secundar este reprezentat de rash-ul acneiform (rash-ul papulopustular) care apare la 60-80% dintre pacienți și de regulă în primele 2 săptămâni de la prima administrare.

Pruritul apare la 2-3 săptămâni de la debutul terapiei. În general, pruritul este moderat și localizat, majoritatea pacienților fiind manageriați prin terapii topice. Foarte puțini pacienți experimentează prurit de grad 3 și peste. După o lună apare xeroză și la peste 2 luni paronichia.

Deoarece EGFR este exprimat și la nivelul suprafețelor ochiului, a glandelor sebacee și lacrimale, toxicitățile se regăsesc și la acest nivel sub formă de iritație, roșeață, lipsa secreției lacrimale, vedere încețoșată sau blurată, fotofobie etc.

Din păcate, toxicitățile cutanate, rash-ul acneiform, xeroza, pruritul și restul efectelor secundare afectează major calitatea vieții pacienților, motiv pentru care mulți dintre medici sunt tentați să amâne sau să oprească administrarea agenților anti EGRF, cu impact important asupra supraviețurii acestor pacienți. În aceste condiții, este absolut esențial ca aceste toxicități să fie cunoscute și tratate profilactic, pentru a preveni întârzierile sau stopările terapeutice.

De ce trebuie ținut cont în timpul administrării inhibitorilor EGFR

Majoritatea recomandărilor sunt către profilaxia primară a toxicităților cutanate, ceea ce înseamnă că, odată cu adminstrarea primului ciclu terapeutic cu agent anti EGFR, trebuie luate mai multe măsuri, printre care:

aplicarea de loțiuni emoliente zilnic

folosirea unui săpun cu conținut antiseptic

folosirea obligatorie a factorilor de protecție solară de tip SPF 50

evitarea expunerilor solare sau a vremii extreme (vânt, umezeală, expunerea la frig etc.)

evitarea băilor fierbinți și a saunei

evitarea produselor pe bază de alcool pentru cosmetică

evitarea încălțămintei strâmte

evitarea manevrelor de manichiură sau pedichiură.

O altă manieră de acțiune este cea reactivă, care înseamnă terapii topice sau sistemice în funcție de simptomatologie și de gradul toxicităților cutanate. Folosirea de creme topice steroidiene (de exemplu, hidrocotizon 1%) sau antifungice topice (metronidazol), administrarea obligatorie de tetracicline orale de tip Doxiciclină sau Minociclină, administrarea de antibiotice orale sau intravenoase, comprese saline sau cu acid boric, antihistaminice orale, retinoizi pe care orală, topice cu vitamina K1 sunt tot atâtea opțiuni care se folosesc standardizat în funcție de gradul toxicității, conform doc.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920