Managerul spitalului din Hârşova: Nu putem dezerta când toată responsabilitatea apasă pe umerii noștri

Personalul medical al unui spital din judeţul Constanţa a trecut prin situații incredibile în ultimele zile. Cadrele medicale au fost izolate în două rânduri, după acțiuni iresponsabile ale pacienților, care au mințit, scuipat și înjurat pe cei care au sărit în ajutorul lor. În aceste două situații au fost deschise dosare penale pentru "zădărnicirea combaterii bolilor", conform art. 352 din Noul Cod Penal. Andrei-Bogdan Zidaru, managerul Spitalului Orășenesc Hârșova, a fost de acord să vorbească despre ultimele incidente care au avut loc în unitatea pe care o administrează, dar și despre situația cadrelor medicale în contextul actual al pandemiei de Covid-19.

Reporter: Cum se resimte această perioadă la nivelul cadrelor medicale? Vă așteptați să ajungem în acest punct al evoluției virusului?

Andrei-Bogdan Zidaru: Actuala perioadă este una marcată de grele încercări, foarte tensionată, foarte stresantă pentru personalul unităților sanitare, dar și pentru personalul MAI, cel din entitățile private (linii de producție, comercializare alimente, curierat, transport etc.), dominată de temeri și greutăți. La momentul mediatizării răspândirii infecției în China, am preconizat că vor dispărea materialele de protecție, întrucât China este cel mai mare exportator, însă nu m-am așteptat la o pandemie având asemenea anvergură.

Andrei Bogdan Zidaru: Trebuie să fim uniţi!

Rep: Ce se poate face de acum încolo?

A.B.Z.: Trebuie să fim uniți. Putem reuși numai împreună. Paradoxal, însă, prin minimizarea contactelor fizice interumane. Prin respectarea precauțiilor universale și a celor specifice, a regulilor de igienă și a măsurilor luate prin ordonanțele militare. În contextul penuriei echipamentelor de protecție, consider că un stat de dimensiunile României poate să asigure linii de producție constante de astfel de materiale, fără a mai fi nevoiți să cumpărăm produse din import.

Rep: Cum comentați incidentele de la Spitalul din Hârșova din ultima perioadă?

A.B.Z.: Cu privire la incidentele neplăcute petrecute recent la Spitalul Orășenesc Hârșova, care au dus la izolarea angajaților, doresc să menționez că am solicitat pază militară pentru spital. De asemenea, pe lângă disconfortul evident pricinuit de aceste situații angajaților instituției, pentru o fișă de prezentare în Camera de Gardă a unui astfel de caz ni se decontează 50 lei de către CJAS. În condițiile în care ultimul caz de acest gen a generat cheltuieli de peste 3000 lei. Este inechitabil și injust.

Managerul spitalului din Hârşova nu crede că lipsa echipamentelor d eprotecţie a condus la demisiile colegilor din ţară

Rep: Poate fi blamat un medic care își dă demisia în condițiile lipsei de echipamente de protecție?

A.B.Z.: Din informațiile pe care le dețin, în acest moment există echipamente de protecție în spitalele din țară, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (măști simple, mănuși de examinare, ochelari de protecție/viziere, halate de unică folosință, capeline, botoși etc.), care au devenit obligatorii prin Ordinul MS nr. 533/2020. Nu există suficiente echipamente avansate de protecție (măști 3M, N95, FFP2, FFP3 sau echivalente, combinezoane impermeabile, mănuși cu manșete lungi, acoperitoare de încălțăminte lungi, impermeabile etc.), însă acestea se utilizează doar în anumite situații (proceduri generatoare de aerosoli). Așadar, îmi vine greu să cred că lipsa echipamentelor de protecție va duce la demisia medicilor.

Medicii din Hârşova rămân pe poziţii

Rep: Ar putea apărea demisii ale cadrelor medicale și în spitalul pe care-l administrați?

A.B.Z.: La noi în spital nu avem astfel de cazuri. Am făcut eforturi supraomenești și am avut parte de multe acte de binefacere (și mulțumim donatorilor pentru acțiunile lor), putând să asigurăm stocuri pentru o scurtă perioadă. Ne descurcăm cum putem, dar nu putem „dezerta” în aceste clipe grele, când toată responsabilitatea apasă pe umerii noștri. Nu vrem să dezamăgim.

Rep: Sunteți de acord cu măsurile întreprinse la nivel național împotriva răspândirii pandemiei de COVID-19?

A.B.Z.: Da, cu o singură distincție de făcut. În opinia mea, ar fi fost mai eficient ca spitalele mici, de categoria a III-a și a IV-a (municipale, orășenești, comunale) să devină spitale de suport (în tratarea COVID-19) pentru spitalele de boli infecțioase și de pneumoftiziologie, astfel încât spitalele județene/de urgență să deservească populația în specialtățile complexe pe care le dețin, iar în eventualitatea carantinării unei astfel de unități spitalicești să fie blocate câteva zeci de paturi în locul câtorva sute, respectiv să fie inactivate mai puține specialități medicale.

Sorin HULUBEI