Mâncatul compulsiv: cum recunoști această tulburare și ce factori de risc are

Mâncatul compulsiv (cunoscut și că "Binge Eating Disorder") este o boală gravă care poate avea un impact negativ semnificativ asupra persoanelor care au această tulburare.

Mâncatul compulsiv este cel mai întâlnit tip de tulburare de alimentație și afectează aproape 2% din populația din întreagă lume, deși rămâne o boală prea puțin recunoscută, scrie doc.ro.

Ce este mâncatul compulsiv și ce simptome are?

Tulburarea ce presupune mâncatul compulsiv este caracterizată de episoade repetate în care persoană mănâncă necontrolat și compulsiv, urmate și de sentimente de rușine extremă și de anxietate. Un episod de mâncat compulsiv este caracterizat de faptul că persoană mănâncă niște cantități de alimente mai mari decât cele considerate normale, într-o perioada relativ scurtă de timp. În tulburarea "binge eating", acest comportament este acompaniat de sentimente de nefericire, suferință și de o lipsa a controlului.

De obicei, tulburarea începe spre sfârșitul adolescenței și începutul deceniului doi de viață, deși ea poate să apară la orice vârstă. Este o boală cronică și poate dura foarte mulți ani.

La fel că alte tulburări de alimentație, mâncatul compulsiv este mai întâlnit în cazul femeilor decât la bărbați. Chiar și așa, este cel mai întâlnit tip de tulburare de alimentație în rândul sexului masculin.

Diagnostic

Pentru că un medic să poată diagnostica tulburarea de mâncat compulsiv, trei sau mai multe dintre următoarele criterii trebuie să fie prezente:

Pacientul mănâncă mult mai rapid decât în mod normal.

Pacientul mănâncă până când se simte inconfortabil de sătul.

Pacientul mănâncă mari cantități de alimente, fără să simtă senzația de foame.

Pacientul mănâncă singur, din cauza sentimentelor de jenă și de rușine.

Pacientul are sentimente de vină și de dezgust față de propria persoană.

Persoanele cu această tulburare, care mănâncă pe fond nervos (compulsiv) se confruntă adeseori cu sentimente de nefericire extremă și anxietate în legătură cu faptul că mănâncă în exces, în legătură cu formă corpului lor și cu greutatea pe care o au.

Deși unele persoane, ocazional, mănâncă în exces, cum ar fi la masă de Paște sau de Crăciun sau la o petrecere, asta nu înseamnă că suferă de tulburarea de mâncat compulsiv, în ciuda faptului că se confruntă cu unele dintre simptomele enumerate mai sus.

Pentru a fi diagnosticată, o persoană trebuie să fi avut cel puțin un episod de mâncat compulsiv pe săptămâna, vreme de cel puțin 3 luni.

Altă caracteristică importantă a acestei tulburări este absența comportamentelor compensatorii nepotrivite. Asta înseamnă că, spre deosebire de pacienții cu bulimie, o persoană care "adopta" mâncatul compulsiv nu are parte de vărsături, nu ia laxative și nici nu face exerciții fizice mai mult decât ar fi normal pentru a încerca să "compenseze" un episod în care a mâncat pe fond emoțional.

Cauze și factori de risc

Cauzele mâncatului compulsiv nu sunt pe deplin înțelese, dar tulburarea este foarte probabilă din cauza unor factori de risc variați:

Factorii genetici - există dovezi solide care arată că tulburarea este moștenită.

Sexul - mâncatul compulsiv este mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbați.

Modificările apărute în creier - pacienții ar putea avea anumite modificări în structura creierului, care rezultă într-un grad redus de autocontrol.

Dimensiunea corpului - aproape 50% dintre persoanele cu această tulburare sunt obeze, iar 25-50% dintre pacienții care optează pentru chirurgie că să slăbească întrunesc criteriile pentru mâncatul compulsiv.

Imaginea față de propriul corp - persoanele care mănâncă compulsiv au imagine negativă față de corpul lor.

Mâncat compulsiv - cei afectați de această tulburare adeseori spun că au un istoric personal de mâncat compulsiv, că prim simptom al aceste boli. De pildă, mâncau pe fond emoțional în copilărie și în perioada adolescenței.

Traume emoționale - s-a descoperit că evenimentele stresante din viață precum abuzul, decesul, separarea de un membru al familiei sau un accident rutier ar fi factori de risc.

Alte afecțiuni psihologice - aproape 80% dintre persoanele cu această tulburare au cel puțin o altă afecțiune psihologică, precum fobiile, depresia, sindromul de stres posttraumtatic, tulburarea bipolară, anxietate sau abuzul de substanțe.

Un episod de mâncat compulsiv poate fi declanșat de stres, de faptul că ții dietă, de sentimentele negative în privința greutății sau formei corpului, de faptul că alimentele sunt disponibile sau de plictiseală.