Mărmureanu: „Următorul hazard seismic se va produce în anul 2041"

Gheorghe Mărmureanu

Cutremurul puternic produs miercuri dimineaţă, în jurul orei 01.21, s-a simţit la Constanţa! Seismul s-a resimţit în aproape toată România, nu în Timişoara, însă în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi o parte din Transilvania şi apoi înspre Chişinău şi Ucraina. Cutremurul a avut 5,3 grade pe scara Richter şi s-a produs la 97,5 kilometri adâncime. Conform Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, epicentrul seismului a fost în Vrancea, judeţul Vrancea. Un alt cutremur cu magnitudinea de 2,9 pe scara Richter s-a produs miercuri dimineaţa în zona seismică Vrancea, la ora 5:01, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Gheorghe Mărmureanu a declarat, în acest context: “Următorul hazard seismic se va produce în anul 2041”!

Seismul a fost o replică mai mică şi s-a produs în judeţul Vrancea, la adâncimea de 91,1 kilometri. Localităţile cele mai apropiate de epicentru au fost Paltin — 5 kilometri, Focşani — 42 kilometri şi Bucureşti — 156 kilometri. “Este un cutremur despre care credeam că este mai mare, dar nu este mai mare de 5,2. Eu sunt cazat la un hotel cu vreo 10 nivele, sunt la etajul 6 şi este un cutremur care m-a trezit la ora aia. E prima oară când verific o teorie şi într-adevăr este corectă. Este un cutremur de adâncime şi acesta este şi motivul pentru care s-a simţit pe o mare parte din suprafaţa României. Nu în Timişoara, însă în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi o parte din Transilvania şi apoi înspre Chişinău şi Ucraina. E un cutremur destul de adânc la circa 100 km, acesta fiind şi motivul pentru care se întâmplă treaba asta. Au mai fost încă vreo patru de genul acesta în ultimii 10 ani şi nu au nicio relevanţă. Nu înseamnă că dacă s-a petrecut acest cutremur ar urma altul şi aşa mai departe pentru că fiecare cutremur se întâmplă în alte coordonate şi mai mult, spre exemplu în cazul acestuia nu au fost mai multe şocuri. A avut o simplă replică foarte mică dar irelevantă. Nu are nici o relevanţă că va fi un alt cutremur mai devreme sau mai târziu. Deocamdată nu se pune problema de un cutremur catastrofal de peste 7.3, 7.4, 7.6 grade pe scara Richter. Am făcut mai multe analize pe secvenţele care au fost de acum 300 de ani şi ar trebui ca viitorul cutremur să fie la o distanţă în timp de minimum 64 de ani sau 102 ani. Asta ar însemna că se va produce în 2041 sau în 2079. Acelea vor fi cutremure foarte mari şi vor avea efecte mai puternice.”, a declarat pentru “Replica” de Constanţa, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului pentru Fizica Pământului.

Un alt cutremur de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs în septembrie 2016!

Reamintim că mişcarea seismică care s-a produs în noaptea de 24 septembrie a.c., a instalat panică printre constănţeni! Reţelele de socializare au fost luate cu asalt imediat după ce România a fost zguduită de un cutremur cu o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter, după cum se arată în datele publicate de INFP. Totuşi, impactul a fost mult mai mare, după cum povestesc şi locuitorii judeţului de la malul mării. “La Fântânele, s-a simţit puternic, am ieşit cu copilul afară în curte de frică. Trosnea casa! Din fericire, fără pagube,doar o mare sperietura! Cutremurul a fost mult mai mare decât s.a anunţat!”, a povestit Oana. “Am văzut cum se mişca televizorul. Apoi am conştientizat ce se întâmplă. M-am speriat foarte tare”, a spus Elena. Din fericire, nu au existat victime sau pagube materiale. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea, nu a fost primit nici un apel ca urmare a cutremurului.

De-a lungul timpului, în România au existat multe cutremure care au fost încadrate în categoria hazardelor seismice. S-a dovedit de altfel, tot de-a lungul timpului, că odată cu dezvoltarea infrastructurii, cutremurele au început să cauzeze pierderi de vieţi şi pierderi materiale mari. Cutremurul din 1802 a fost un puternic cutremur care s-a produs pe data de 26 octombrie (14 octombrie pe stil vechi) 1802, în zona Vrancea. Este cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9-8,2 grade pe scara Richter. Unda sa de şoc s-a simţit şi în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta şi Marea Egee. El a ţinut 2 minute şi de 30 de secunde. În Bucureşti, multe clădiri au căzut. Turnul Colţei s-a prăbuşit parţial, cauzând moartea unui negustor ambulant. Cutremurul a cauzat 4 morţi şi rănirea a sute de oameni, precum şi distrugerea a sute de clădiri. “Spre exemplu în urma cutremurului din 1802 nu s-a produs un hazard. Populaţia era foarte rară. S-a petrecut de Sfânta Parascheva la ora 00.57. Este cutremurul care s-a simţit la Moscova şi până la Cairo... deci vă daţi seama ce intensitate.”, a mai precizat Gheorghe Mărmureanu.

Având în vedere că în urmă cu două un alt cutremur s-a produs în România şi tot după miezul nopţii, am putea spune că ne putem aştepta la o tragedie pe timp de noapte. Probabilitatea ca aceste fenomene să se întâmple când nu suntem pregătiţi să reacţionăm, în timpul somnului, este mare.”Au fost cutremure şi ziua, chiar dacă ultimele cutremure înregistrate în România s-au petrecut undeva după miezul nopţii. Din toate, trei cutremure foarte mari au fost pe timpul zilei. Încă nu am descoperit timpul cu exactitate pentru treaba asta. “, ne-a mai declarat directorul onorific INFP.

“Urmare a cutremurului din data de 28.12.2016, ora 01.20.55, cu magnitudinea 5,4(revizuit)din zona Vrancea, la nivel naţional nu s-au înregistrat efecte. Ora 03:10 - INCDFP transmite 5,4 grade pe scara Richter, 37 km Covasna. De la ora producerii cutremurului până în acest moment nu s-au înregistrat efecte. Până la ora 02:20 nu s-au înregistrat efecte, la nivelul ţării. Echipajele ISU au continuat monitorizarea eventualelor efecte. În Bucureşti, ca urmare a seismului produs, în Capitală, nu au fost înregistrate apeluri la numărul de urgenţă 112. Un echipaj ISU Bucureşti-Ilfov a fost trimis în zona Centrului Istoric pentru a verifica situaţia. Nu au fost raportate probleme la nicio unitate operativă proprie sau la alte imobile din Bucureşti. Echipajele ISU continuă monitorizarea situaţiei. Echipe operative au fost trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaştere. Ora 01.20.55 cutremur cu magnitudinea de 5.2 grade pe scara Richter, la o adancime de 100 de km, în zona seismică Vrancea. Un cutremur moderat s-a produs în noaptea de 27 spre 28 decembrie în regiunea Vrancea. Cutremurul a fost resimţit în Muntenia, Moldova şi Sudul Transilvaniei. Până la această ora nu au fost raportate pierderi de vieti sau pagube.”, spun reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cel mai important cutremur înregistrat în România în ultimii ani a fost pe data de 22 noiembrie 2014, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter resimţit şi la Bucureşti.

Nivelul hazardului seismic în România!

Pe teritoriul României, nivelul hazardului seismic este determinat de prezenţa mai multor zone seismogene cu potenţial distructiv. Cea mai importantă, atât din punct de vedere al energiei seismice eliberate, cât şi al ariei distrugerilor provocate, este sursa de cutremure majore de adâncime intermediară (60 – 200 km), localizată la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.

Potrivit infp.ro, regiunea Vrancea este o zonă seismică complexă de convergenţă continentală, situată la contactul a 3 unităţi tectonice: placa Est – Europeana, subplăcile Intra – Alpină şi Moesică (Constantinescu et al., 1976). De asemenea, există o zonă Predobrogeană, aceasta fiind zona seismogenă care aparţine marginii de sud a Depresiunii Predobrogene, urmărind aliniamentul faliei Sfântul Gheorghe. În linii generale, seismicitatea şi caracteristicile mecanismelor focale sunt similare cu cele evidenţiate pentru depresiunea Bârlad: activitate seismică moderată (Mwd”5.3) – grupată mai ales de-a lungul faliei Sfântul Gheorghe şi regim extensional al câmpului de deformare. Similitudinea poate fi pusă pe seama afilierii celor două zone la aceeaşi unitate tectonică – Platforma Scitică.

Paula SOLOMON