Mărțișoarele făcute manual nu au căutare, poate la anul… Video

Lunile februarie și martie sunt cele în care buzunarele... reprezentanților sexului puternic suferă cel mai mult. Ziua Îndrăgostiților a trecut, banii s-au cheltuit, iar inimioarele au fost înlocuite, în magazine sau la tarabe, cu mărțișoare de tot felul, lucrate manual și nu numai. Micii comercianți din Constanța, de exemplu, și-au închiriat loc în fața Muzeului de Artă Populară, unde stau ore în șir în frig pentru a-și vinde marfa. Iar satisfacția nu este pe măsură. Vânzătorii spun că anul acesta vânzările nu merg cum ar trebui și se tem că vor rămâne cu marfa nevândută. 

Chiar dacă vremea din ultimele zile nu este prea prietenoasă, iată că iarna a luat sfârșit, din punct de vedere calendaristic, iar vestitorii primăverii au răsărit în gradinile caselor și blocurilor din Constanța. Simbolul primăverii este într-adevăr ghiocelul, dar și mărțișorul care este oferit femeilor de orice vârstă, reprezentând prosperitate și noroc pe tot timpul anului.

În fața Muzeului de Artă Populară la Târgul de Mărțișoare peste 30 de constănțeni, meșteri artizani, și-au expus materialele lucrate manual prin diferite tehnici și mii de mărțișoare își așteaptă cumpărătorii. Care sunt destul de puțini, comparativ cu anii trecuți. Reporterii Replica au stat de vorbă cu vânzătorii care se plâng de lipsa clienților.

S-au scumpit (sau nu) mărțișoarele anul acesta?

”Nu am scumpit mărțișoarele în condițiile în care cumpărătorii sunt destul de puțini, caut să obțin un profit cât de mic, ca să pot comercializa marfa. De când s-a deschis târgul au venit foarte puțini oameni, este frig, iar lumea nu mai vrea să cumpere mărțișoare. ”, a declarat o vânzătoare.

Video:

,,Fluxul de clienți este redus față de anii trecuți. Preocuparea pentru a oferi un mățișor s-a epuizat, suntem pe finalul perioadei de pregătire. Au fost persoane interesate și mai sunt cei care au rămas pe ultima sută de metri, însă sunt puțini față de anii trecuți, se mișcă lucrurile mai greu. Lumea este orientată să își procure mărțișoare cât se poate de ieftin, dar din păcate eu nu pot să ofer mărțișoare de 2 lei, ale mele sunt muncite cap coadă din materiale pe care le am la îndemână, piele, material textile, chiar și ceramică, dar toate sunt lucrate mult prea îndelung și cu dăruire, cu muncă. Pentru a confecționa un mărțișor îmi ia în jur de o oră și jumătate. Eu nu am mărit prețul, am încercat să le adaptez în funcție de puterea de cumpărare a românului, de astăzi. Nu am primit reticențe din punct de vedere al prețurilor, cine știe să aprecieze… apreciază.” o altă vânzătoare.

Video:

,,Am aproape 10 ani de când particip. Foarte puțin am crescut prețurile față de anii trecuți, în funcție de materialele pe care le procurăm pentru că am schimbat și tehnicile între timp și fiecare tehnică necesită materiale noi.” a declarat o confecționară de mărțișoare.

Ce tehnici au fost adoptate în timp?

,,De-a lungul timpului am început cu origami, ceea ce și fac în mână aceasta este tehnica, de la origami am trecut la quilling pe care îl lucrez inclusiv pe pieptene nu doar pe tehnica uzuală, apoi am trecut la pirogravura, care este tehnica arderii lemnului cu un aparat special și ultima noutate este în care combin pirogravură cu pictura pentru a da și culoare obiectului. ”a mai declarat aceasta.

Video:

Ce spun clienții

,,Am fost și anii trecuți, chiar așteptam să se deschidă, Târgul de Mărțișoare, să vin, să văd. Mai special la aceste mărțișoare este faptul că sunt făcute de mână, artizanale, sunt deosebite față de ce se găsește în altă parte, pe piață. Sunt prețuri corecte, nu pot să spun că sunt mari, orice fel de muncă trebuie răsplătită ca atare, dacă sunt deosebite sunt convins că face cât prețul.”, a declarat un client.

Video:

Târgul de mărțișoare, organizat de Muzeul de Artă Populară, se află la a 18-a ediție

De asemenea, am vorbit și cu muzeograful Ioana Dobre, care ne-a declarat: ”Este a 18-a ediție a Târgului de mărțișoare pe care Muzeul de Artă Populară îl organizează, cumva într-o tradiție, care într-adevăr s-a întrerupt 2 ani, în timpul pandemiei. Această tradiție își propune să conserve una dintre cele mai frumoase sărbători ale primăverii legate de oferirea mărțișorului. Cu toții știm că mărțișorul este în mod tradițional firul de lână sau bumbac răsucit care prinde 2 culori roșu și alb, semnificând anotimpul rece care se împletește în acest început de primăvară cu anotimpul călduros. Ulterior pe firul alb roșu a fost agățat o monedă, cruciuliță sau un obiect artizanal simbolic, aducător de noroc. În contemporaneitate noi suntem preocupați să dăm din nou mărțișorului formă de obiect care asigură protecție și prosperitate.

Muzeograful Ioana Dobre

Sunt peste 30 de meșteri artizanali, artiști plastici, dar și constănțeni

,,Sunt invitați anul acesta 30 de meșteri artizani, artiști plastici, constănțeni care au realizat mărțișoare artizanale, lucrate manual, ceea ce este cu adevărat nou, anul acesta, este faptul că se găsesc doar mărțișoare fără obiecte de podoabă nu sunt daruri pentru că în ultimii ani se observă această tendință de a da un aspect, o semnificație de dar și totodată o obligație socială, acestui gest ritualic, de a oferi un mărțișor. După cum puteți observa sunt executate din materiale diverse, din lână, din lut, din scoică, pentru că la noi la Constanța scoicile sunt o materie primă care este foarte frumos exploatată pentru a reliza mărțișoare tradiționale cu specific zonal. Sunt flori presate sau executate din piele orice a putut fi modelat, croșetat, decupat oferind o formă tradițională. Sigur că pe perioada celor 2 ani de pandemie noi nu am mai organizat Târgul de mărțișoare. ” 

Video: