Mărul discordiei în PSD: Diaconu vrea să dea jos steagurile arborate de UDMR

Ieşirea PNL de la guvernare a lăsat un vid de putere pe care PSD s-a grăbit să-l "rezolve" printr-o mutare nu doar suprinzătoare, ci iritantă pentru majoritatea românilor: chemarea UDMR în Guvern. Toate bune şi frumoase, numai că UDMR a pregătit, la rândul său, surprize deloc plăcute. Liderii PSD şi cei ai UDMR au convenit ca "legea steagurilor", proiect negociat între cele două formaţiuni înaintea învestirii în Parlament a guvernului Ponta 3, să fie adoptată în Parlament. Practic, legea va face referire la steagurile arborate de unităţile administrativ teritoriale sau, mai exact, a vestitei dezbateri despre aşa-zisul steag secuiesc. La doar o zi de la pactul Dragnea - Hunor, deputatul social-democrat, Bogdan Diaconu, denunţă iniţiativa şi îşi continuă obiceiul politic care l-a consacrat, săpând încet, dar sigur, pe lângă piedestalul UDMR, pentru debarcarea de la guvernare. Prin acest recent demers, Diaconu îşi propune, potrivit expunerii de motive a legii, să "clarifice legal controversa steagurilor etnice care naşte conflicte şi dispute în anumite zone din România din dorinţa unor reprezentanţi ai minorităţilor de a înlocui drapelul României cu însemne etnice ca formă de contestare a statului naţional unitar român", iar amenda penală, de 25.000 de lei, are ca scop combaterea actului care "conduce la slăbirea autorităţii statului român şi reprezintă o formă de disoluţie a acestuia şi de negare a Constituţiei României".

PSD-istul care înţelege politica, dar nu îşi trădează ţara

Diaconu a înarmat dinamita care ar putea arunca Parlamentul României în aer. Joi, deputatul a anunţat: "Am depus la Parlament propunerea legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic!", spre stupefacţia colegilor social-democraţi, semnatari ai colaborării cu UDMR şi spre aplauzele românilor. Practic, Diaconu, care a condamnat dintotdeauna intenţiile UDMR nu este deloc surprins de reacţii, pentru că demersul său confirmă coerenţa parlamentară de care a dat tot timpul dovadă: "Nu este în concordanţă cu atitudinea mea politică sau cu restul proiectelor? Cred că am demonstrat o coerenţă foarte clară în activitatea mea parlamentară. Lucrurile sunt foarte clare, înţeleg negocierea politică, din punct de vedere al asumării majorităţii parlamentare pentru susţinerea Guvernului. Pentru că este o negociere cu UDMR, din aceasta a rezultat acest proiect de lege, chiar dacă este semnat numai de parlamentari PSD, este o construcţie din iniţiativa UDMR. Pot înţelege această negociere, însă, ca parlamentar, trimis de români în Parlament, nu pot fi de acord cu ea şi nu o pot vota, pentru că este un pas în atingerea obiectivului UDMR de obţinere a autonomiei teritoriale şi nu cred că există vreun român care poate fi de acord cu aşa ceva", a declarat Diaconu, pentru Replica.

Deputatul nu s-a putut abţine să declare şi că nu este o voce unitară în această iniţiativă, el primind mai mult sau mai puţin vizibil sprijinul colegilor din partid. Diaconu susţine că aceştia îl felicită pe holurile Parlamentului şi speră ca ei să aibă o reacţie mai vehementă în viitor: "Sunt convins că sunt colegi care mă sprijină, pentru că mulţi dintre ei, pe holurile Parlamentului, îmi spun "bravo, bravo, bravo!" Îi aştept şi pe ei să se pronunţe cu voce tare în aceste probleme care ţin de integritatea teritorială a României. Legea a fost depusă astăzi (joi - n.r.), va urma circuitul legislativ. Cealaltă lege a fost depusă luni, deci este o diferenţă de doar patru zile între ele. Nu se contrazic legile, absolut deloc, numai că stabilim nişte reguli pentru aceste steaguri în unităţile administrativ-teritoriale. S-a negociat pe steaguri pentru că este o dorinţă a UDMR, pentru că UDMR intră într-o campanie electorală, vrea să arate electoratului de etnie maghiară din zonele pe care le controlează că au făcut ceva pentru comunitate. Consider că este o manipulare a acelei comunităţi, pentru că nu cred că aceste steaguri cu elemente de separatism etnic vor aduce bunăstare, nicidecum. Cred că cetăţenii maghiară din acea zonă au aceleaşi probleme ca restul cetăţenilor de pe teritoriul României: locuri de muncă, infrastructură, sănătate, educaţie. Acestea sunt, cu adevărat, elementele care trebuie să îi intereseze pe politicienii UDMR. Pentru aceste lucruri au fost trimişi de votanţii lor în Parlament", a declarat Diaconu, pentru Replica.

Iniţiativa de joi vine "la pachet" cu un proiect "soră" pe care Diaconu şi-a pus semnătura. Pe 10 aprilie a.c., deputatul a înaintat propunerea legislativă privind combaterea faptelor, declaraţiilor şi acţiunilor de leznaţiune. Mai exact, cine a lezat România, românii şi interesele lor, au "sfeclit-o, pentru că proiectul propune, pentru prima dată, pedepse concrete pentru actele antiromâneşti. Legea lui Diaconu stipulează faptul că, prin leznaţiune, se "înţelege orice faptă, declaraţie sau acţiune jignitoare sau ofensatoare, la adresa poporului român, a naţiunii române, a României ca entitate statală", iar pedepsele sunt crunte: "orice persoană care se face vinovată de declaraţie de leznaţiune se pedepseşte cu amendă între 2500 şi 25000 de lei şi orice persoană care se face vinovată de infracţiunea de leznaţiune se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani", se arată în punctele 1 şi 2 ale art. 2 din legea lui Diaconu. Nu fac excepţie nici persoanele juridice, organizaţiile non-guvernamentale sau partidele politice, care, găsite vinovate de infracţiunea de leznaţiune, pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească.

Marius Florian VASILE