REPLICA ONLINE CONSTANTA

19° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
19° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Mega dosarul "Mircea Băsescu vs clanul Bercea Mondial": arestarea vine pentru a nu fi influenţată ancheta

Mega dosarul "Mircea Băsescu vs clanul Bercea Mondial": arestarea vine pentru a nu fi influenţată ancheta

Replica API 24 iunie 2014 | 00:00 179

Membrii familiei lui Bercea, trimişi în judecată la Constanţa

Membrii familiei lui Bercea, trimişi în judecată la Constanţa

Controversatul caz "Mircea Băsescu vs clanul Bercea Mondial" continuă chiar dacă evenimentele s-au împărţit în două dosare ce sunt anchetate de DNA Bucureşti şi DNA Constanţa. În timp ce fratele şefului statului se află în arest, iar contestaţia va fi analizată vineri, 27 iunie, la Curtea de Apel Bucureşti, membrii familiei lui Sandu Anghel au fost trimişi în judecată la Constanţa. În plus, judecătorul care a dispus arestarea lui Mircea Băsescu şi-a motivat decizia spunând că totul are ca scop neinfluenţarea anchetei.

Ca şi motivare a deciziei de luare a măsurii arestului preventiv în ceea ce-l priveşte pe fratele preşedintelui României, judecătorii Tribunalului Bucureşti s-au legat de jurisprudenţa CEDO în materie (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), cu referire că, la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă. În analiza făcută, judecătorul de drepturi şi libertăţi se raportează, în acest sens, la următoarele: denunţurile şi declaraţiile martorilor denunţători, declaraţiile inculpaţilor date în faţa organului de urmărire penală, precum şi cu ocazia soluţionării propunerii de luare a măsurii arestării preventive, procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale, înscrisurile de la dosar. Pe baza acestora judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în ciuda atitudinii de negare a săvârşirii vreunei infracţiuni, probele administrate fundamentează suspiciunea rezonabilă a săvârşirii de către aceştia a activităţii pretins infracţionale reţinute în sarcina lor. "Judecătorul are în vedere înregistrările convorbirilor purtate de inculpaţi cu martorii denunţători, transcrise în conţinutul proceselor-verbale aflate la dosar, dar şi înscrisuri, precum şi declaraţii, inclusiv ale inculpaţilor care prin faptul contrazicerii lor de către alte mijloace de probă atestă intenţia acestora de ascundere a realităţii. În ceea ce priveşte înregistrările puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către denunţători, al căror caracter legal şi a căror utilizare ca probe, a fost contestată de către inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi priveşte această contestare ca lipsită de temei, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 139 alin. 3 C.p.p., potrivit cu care înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Prin chiar maniera de reglementare a textului sus menţionat, s-a dorit garantarea şi respectarea de către stat a obligaţiei pozitive de a apăra dreptul prevăzut de art. 8 din CEDO, fiind admisă de lege posibilitatea unei persoane pusă în faţa unei situaţii infracţionale de a folosi înregistrarea imaginii sau comunicării pentru a revela această infracţiune. A restrânge o astfel de posibilitate la situaţiile în care este vătămat în mod direct un drept al respectivei persoane, nu poate fi apreciat în consonanţă cu intenţia legiuitorului care a vizat prin dispoziţia mai sus menţionată nu numai părţile, ci şi alte persoane care au purtat convorbiri sau comunicări cu terţii. Respectivele înregistrări, supuse exigenţelor legale ce reglementează supravegherea tehnică, ca metodă specială de cercetare, au fost ulterior certificate de procuror conform reglementărilor în materie. Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv ", se arată în motivarea judecătorilor.

Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă au recunoscut întâlnirile

Tot în motivarea judecătorilor, se specifică şi faptul că, prin chiar declaraţiile lor, inculpaţii au recunoscut că au existat acele întâlniri cu persoanele despre care se susţine că au "cumpărat influenţa", precum şi aceea că s-a remis suma de bani ce ar forma, în opinia parchetului, obiectul traficului de influenţă, însă această sumă ar fi fost primită cu titlu de împrumut de către inculpatul Marian Căpăţînă. În dovedirea acestui caracter legitim al primirii banilor s-a încercat acreditarea ideii că respectiva sumă ar fi fost destinată participării la o licitaţie organizată în vederea vânzării utilajelor şi licenţei de producţie la societatea A.. Împrejurarea că nu există un înscris care să ateste încheierea unui astfel de contract de împrumut ori martori care să declare despre această convenţie, context în care împrumutătorilor le-ar fi fost practic imposibil să dovedească achitarea vreunei sume de bani, iar acesta nu ar fi avut nici un temei juridic în baza căruia ar fi putut fi obligat la restituirea acestei sume de bani (în condiţiile în care suma totală vizată se ridică la 600.000 euro, între părţi nu există o relaţie apropiată, nu s-a stabilit cu ocazia "acordării împrumutului" o dată scadentă ori plata vreunei dobânzi. Ele sunt contrazise şi de discuţiile înregistrate şi redate în procesele-verbale aflate la dosarul de urmărire penală din conţinutul cărora rezultă că banii au fost primiţi pentru a fi utilizaţi de către o persoană care a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor investiţi cu soluţionarea cauzei în care era judecat Sandu Anghel sau a celor chemaţi să soluţioneze diferite cereri în legătură cu arestarea preventivă a acestuia. Implicarea inculpatului Mircea Băsescu şi împrejurarea că acesta a primit parte din suma respectivă în scopul de a-şi vinde influenţa asupra unor funcţionari însărcinaţi cu atribuţii referitoare la eliberarea lui Sandu Anghel, în accepţiunea textului art. 291 CP, rezultă cu claritate din declaraţiile martorilor şi din procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi telefonice. Ca atare, privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În consecinţă, se poate considera că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de convieţuire socială la care şi art. 1 din N.C.pr.pen. se referă, ca urmare a lăsării în libertate a inculpaţilor - fie prin activitatea acestora posterioară faptei, fie prin reacţia declanşată în cadrul societăţii de fapta comisă. În ceea ce priveşte jurisprudenţa CEDO în această materie, Curtea a statuat în mod constant în sensul că din cauza gravităţii deosebite şi a reacţiei publicului faţă de acestea, unele infracţiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenţie provizorie, cel puţin pentru un anumit timp.

Eliberarea lui Mircea Băsescu ar determina tulburarea reală a ordinii publice

"Acest motiv trebuie considerat ca relevant şi suficient numai dacă este bazat pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reală a ordinii publice. În plus, privarea de libertate va continua să fie legitimă numai dacă ordinea publică va fi pe mai departe ameninţată, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea (CEDO, cauza Letellier vs. Franţa din 26.06.1991). Or, faptele, presupus săvârşite de inculpaţi, sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii; în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpaţilor în libertate la momentul procesual de faţă ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate. Chiar dacă presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate susţine că trecerea timpului a diluat pericolul social generat, întrucât ar însemna să se ignore nu numai caracterul evident clandestin al unor astfel de acţiuni, contextul, modalitatea şi mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar şi impactul mai mult decât actual şi de rezonanţă în societatea românească. Se constată, în cazul tuturor persoanelor implicate, existenţa unor mentalităţi greşite, a unei percepţii eronate şi periculoase asupra actului de justiţie şi organelor abilitate să îl aducă la îndeplinire, dar şi a altor instituţii de cel mai înalt nivel în statul de drept, care impun, raportat şi la impactul faptelor de acest gen asupra opiniei publice, la sentimentul de insecuritate creat în rândul destinatarilor raporturilor penale de conformare, o reacţie promptă şi eficientă din partea autorităţilor. Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. Toate aceste considerente expuse mai sus, reprezintă în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi temeiuri necesare si suficiente, de natură a impune privarea de libertate a inculpaţilor, măsura arestării justificându-se pentru o bună desfăşurare a procesului penal, în faza de debut a urmăririi penale.", se mai arată în motivarea judecătorilor.

Membrii familiei Anghel, trimişi în judecată la Constanţa

În tot acest timp, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a inculpailor Marius Constantin, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, Izaura Anghel, concubina primului menionat, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj cu circumstanţe agravante, Ion Grinică Anghel, minor în vârstă de 17 ani - fiul celei de-a doua menionate, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj cu circumstanţe agravante, Florin Anghel, aflat în penitenciar, în executarea unei pedepse dispusă într-o altă cauză, fratele celei de-a doua menţionate, pentru săvârşirea a 3 infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, Fănica Anghel, mama celei de-a doua menţionate, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj.

Liliana CHIRU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102