Meleşcanu, despre repatrierea românilor morţi în diaspora: ‘Nu au contribuit la buget, nu-i putem aduce înapoi’
Meleşcanu, despre repatrierea românilor morţi în diaspora: ‘Nu au contribuit la buget, nu-i putem aduce înapoi’
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestProblema repatrierii românilor decedaţi în diaspora nu este de ieri-de azi, ci de ani buni. Potrivit estimărilor, cifrele oficiale anuale indică în jur de 2.500 de decese în rândul românilor de peste graniţele ţării, însă cifra reală este mult mai mare, iar statul român nu prevede acordarea vreunui ajutor în acest sens, fără o contribuţie prealabilă la buget.
„În ultimii ani s-a înregistrat o medie anuală de circa 2.500 decese ale cetățenilor români în străinătate. Aceste date nu reflectă însă cifra reală a deceselor cetățenilor români survenite în străinătate, întrucât, în numeroase cazuri, defuncții sunt înhumați ori incinerați în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române, sau sunt repatriați și înhumați în România pe baza certificatelor de deces străine (ceea ce legislația în vigoare admite), iar în absența unor proceduri succesorale derulate în țară, familiile nu mai solicită certificate de deces românești”, sunt cuvintele ministrului de Externe, Theodor Meleșcanu, la interpelarea deputatului de Botoşani - Costel Lupașcu, pe tema „Cum sprijină Ministerul de Extene repatrierea miilor de români decedați în străinătate în fiecare an”.
Potrivit acestuia, sute de români pleacă anual să muncească în afara ţării, iar mulţi dintre ei îşi pierd viaţa, în jur de 2.500 pe an, dacă ne luăm după declaraţia ministrului de Externe. Întrucât ei pleacă la muncă în străinătate denotă faptul că nu o fac din plăcere, ci din necesitate, ceea ce înseamnă că familia rămasă acasă nu dispune de mijloace necesare să suporte costurile de repatriere, care ajung până la 6000 de euro, o sumă „teribilă” pentru posibilităţile românilor.
Din acest motiv, multe corpuri neînsufleţite ale românilor decedaţi stau chiar şi câte jumătate de an în congelatoarele din Anglia, Spania, Franţa sau Italia, până când rudele strâng suma de bani necesară pentru a-şi aduce mortul acasă. După cum preciza şi ministrul, din aceleaşi motive financiare alte familii nici nu îşi mai aduc morţii acasă. Consulatele şi ambasadele României oferă doar sfaturi și asistență gratuită, nimic altceva.
Întrebat cu ce ajută statul familiile românilor decedaţi, în vederea repatrierii corpurilor, Teodor Meleșcanu atrage atenția că s-ar crea o discriminare față de cetățenii din țară: „De ce să li se plătească românilor din străinătate transportul corpului, dacă pe de o parte nu contribuie la bugetul public, iar pe de altă parte câștigă și mai mult”.
„Prestarea ajutoarelor sociale se fundamentează pe contribuţia directă la bugetul public al asigurărilor sociale. Prin alocarea unor fonduri publice în scopul avut în vedere se poate ajunge la situaţii inechitabile în raport cu cetățenii români domiciliaţi în țară, situaţii ce încalcă principiul solidarității sociale. Astfel, cetățenii români care locuiesc în țară nu beneficiază de sprijin financiar din partea statului pentru transporturi funerare în interiorul teritoriului României, deși contribuie nemijlocit la bugetul public al asigurărilor sociale.
În schimb, cetățenii români din străinătate ar urma să beneficieze de finanţare din fonduri publice pentru aceleași categorii de servicii funerare, fără a fi, de regulă, contribuabili la bugetul de stat și cu toate că, în general, realizează venituri superioare nivelului mediu al veniturilor personale familiale din România”.
Concluzie: dacă eşti în afara ţării nu ai voie să mori; necazul cade umerii rudelor, iar statul nu îi ajută cu nimic. În schimb, anumite „organisme” stau cu ochii pe banii românilor din afară care ajung la rudele din ţară, mai ceva ca pe butelie şi caută tot felul de metode de a mai stoarce ceva şi de amai născoci câte o taxă.
Daniel ALBU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News