Mesajul cutremurător al unui angajat MAI, pentru ministrul Carmen Dan!

Crima de joi seara din Gara Suceava a stârnit revolta în rândul poliţiştilor din întreaga ţară. Aceşti îi reproşează ministrului de Intene, Carmen Dan, că, deşi ştie că nu există suficienţi oameni în teren şi nu au dotări corespunzătoare, nu ia măsuri!

Liderul de sindicat Marin Şerbănescu a făcut apel către toţi colegii din structurile MAI să transmit toate cazurile în care sunt singuri de tură în posturi din mediul rural, la Poliţia Transporturi, da nu numai! “Stimați colegi , Membrii SPRD rugăm să ne sesizeze dacă sunt posturi de poliţie comunale unde lucrează singuri, posturi Tf , dacă merg singuri la intervenții 112 , dacă există șefi care vă forțează să lucrați singuri în post sau patrulă! Pentru că sunt foarte multi șefi care pe spinarea voastră iau “salariu de excelenţă”, exploatându-vă şi bătându-și joc de viaţa voastră, să le mergă lor bine, să doarmă liniștiţi pe pernă noaptea şi în weekend să meargă la distracție fără să fie deranjați, să crească în “ochii” inspectorului șef, să avanseze în funcții şi grade ! Dumneavoastră trebuie să ne sesizați şi noi să informăm conducerea Igpr, MAI şi pe doamna ministru situația reală din teritoriu. Poliţiştii din stradă ţin Poliţia Română, astăzi pe caniculă la 40 grade, nu lipitorile de la birouri (…)”, a transmis Şerbănescu.

Însă, dincolo de mesajul acestuia, sunt zeci, dacă nu sute de postări pe reţelele de socializare ale unor angajaţi ai MAI. Unl dintre aceşti angaţi ai MAI a transmis cotidianului Replica un mesaj cutremurător, cu speranţa că îl va citi şi ministrul Carmen Dan:

„La ora la care altii se gandesc deja la un somn in tihna eu ma pregatesc sa intru in serviciul de noapte . Uniforma curata si calcata ma asteapta pe marginea scaunului, centura pe care sta, cuminte si inca gol, tocul pistolului precum si tonfa catusele si spray-ul asteapta atingerea mea. Sotia imi zambeste desi stiu ce este in sufletul ei ... Stiu deja ca sa rugat pentru mine sa trec si peste aceasta noapte si sa vin dimineata sanatos acasa. Inocenta copiilor ce ma privesc si imi ureaza "noapte buna" ma incarca cu multa energie . Ii sarut pe frunte si le spun sa fie cuminti si sa asculte de mama lor si ca ne vom vedea dimineata. Imi sarut sotia si o incurajez spunandu-i ca este o seara la fel ca toate de pana acum si ca va trece repede . Pasesc in negura noptii cu incredere chiar daca sunt singur. Pistolul straluceste de la lumina lunii inchis in tocul ce i-a simtit lipsa pe timpul zilei. Simt privirea de gheata si stiu ca este acolo asteptand momentul sa ma atinga dar inca pasteaza distanta. Mantia ei neagra fosneste usor in adierea noptii si ma face sa imi maresc atentia. Moartea face parte din jocul aceasta si tot ce trebuie sa fac este sa stau departe de ea si sa fiu tot timpul pregatit sa lupt. Cum viata este o lupta de la prima clipa pana la ultima important este sa nu lasi garda jos niciodata Cafeaua calda imi trezeste simturile amortite de orele tarzii si fiecare picatura ce imi mangaie limba imi da taria sa trec peste ultimele ore. O noapte ca oricare alta pentru mine legitimari ,persoane batute, drogat,i vagabonzi, bolnavi de HIV/SIDA unde fiecare secunda viata mea este pusa in pericol pentru binele "cetateanului" . Pentru ca pana la urma de asta am devenit politisti/jandarmi sa fim in slujba comunitatii chiar daca astea inseamna sa ne riscam sanatatea fizica si mentala clipa de clipa . Nu sunt un super erou desi fiul meu ma priveste ca unul. Nu sunt altceva decat rezultatul vietii si muncii mele de pana acum . Un politist ce a vazut multe in viata lui si care spera ca aceasta noapte sa decurga ca toate de pana acum si dimineata sa pot intra pe usa lasand tot ce am vazut in spatele meu pentru ca familia mea nu trebuie sa stie greutatile si incercarile prin care trec eu la datorie. Din pacate colegul si fratele nostru nu a avut acest noroc . Pentru el a fost ultima oara cand si-a vazut familia . Desi ca si noi sa plans ca isi risca viata prosteste in acest joc in care piesele lui de pe tabla nu puteau aduce decat infrangerea . A cazut rapus miseleste cu lovituri repetate si aplicate cu ura aproape demonica . A murit la fel cum a venit pe lumea aceasta cruda... Singur si cu un strigat de ajutor . Doar ca acum nu a avut mana doctorului sa il saveze. Nu a avut pe nimeni care sa il tina in brate . A murit pe un peron rece si tare spalat de sangele lui . A lasat in urma o sotie ce il astepta dimineata acasa doi copii ce nu vor mai avea cui sa spuna "tata " . Cine este vinovat? Mai conteaza ? Da enorm ... Pentru ca este momentul sa ne trezim din letargia care ne-a cuprins si este momentul sa nu mai permitem ca asa ceva sa se intample . Riscul de a face serviciul de unul singur este prostesc si imens si din pacate noi suntem vinovatii principali prin faptul ca acceptam acest lucru ca o normalitate . Viata este doar un drum spre moarte ... Dar parca noi politisti mergem cu o viteza prea mare pentru cat de periculos este drumul. Ramas bun camarade vei ramane etern alaturi de noi”.