Metoda ACCIDENTUL. De unde au escrocii informaţii despre victimele apelate! DETALII din DOSARE

Mister elucidate

sursa foto pravdareport.com

Mai multe grupări infracţionale care acţionau prin metoda Accidentul au fost destructurate la malul mării. Au fost efectuate şi percheziţii, inclusiv în penitenciare, stabilindu-se că toată „afacerea” de acolo era coordonată. Mai exact, deţinuţii apelau telefonic victimele, le convingeau să scoată bani din buzunar, după care se iveau în peisaj săgeţile, care ridicau sumele. Însă, întrebările constănţenilor au fost mereu legate de faptul că de unde au infractorii numerele lor de telefon şi atâtea detalii. Ceea ce au comunicat procurorii într-o şedinţă de judecată face lumină în ceea ce priveşte presupunerile. Cel puţin în cazul unei grupări infracţionale. Iar cine credea că escrocii se documentează înainte de a trece la atac, se pare că s-a înşelat amarnic!

Printre dosarele instrumentate la Constanţa se află şi cel în care au avut loc percheziţii în august 2015. Trimitea dosarului către instanţă a avut loc la finele anului trecut, indivizii fiind acuzaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, iar pe 17 mai 2016, Tribunalul Constanţa i-a condamnat. Astfel, Ageolu Arun a primit 8 ani, 4 luni şi 12 zile închisoare cu executare, Hasan Gihan 5 ani, o lună şi 14 zile cu executare, Vasile Mădălin 10 ani şi 23 de zile închisoare în regim de detenţie, Mustafa Elvis 4 ani, 3 luni şi 10 zile în regim de detenţie, Hasan Levent 3 ani, 6 luni şi 20 de zile în regim de detenţie.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cât despre ceilalţi inculpaţi, mulţi dintre ei aflându-se în penitenciar unde ispăşesc pedepse pentru alte fapte, cauza a fost disjunsă, noul dosar fiind înregistrat la Tribunalul Constanţa, pe 29.04.2016. Este vorba despre: Iosup Ionuţ, Turcin Marius Ionuţ , Ali Altîn, Daistan Elvis, Iaşar Erdal, Gheorghiţă Florentina, Curt Vasilica, Popa Răzvan Dormidont , Hasan Selvis, Iusein Ghiulgian, Ali Safinas, Iaşar Serdar, Trandafir Marian, Hasan Şucuri, Afloroaei Sibel Mirabela, Barbu Adriana, Mihăilă Alexandru Tony şi Ursu Ion. Însă, ceea ce mereu s-au întrebat constănţenii este cum de au infractorii atâtea informaţii despre familiile victimelor.

Deţinuţii apelau sute de persoane pe zi. Începeau convorbirea, după caz: „Mamă, tu eşti?”

În cadrul unei şedinţe de judecată, care a avut loc la Tribunalul Constanţa, în dosarul mai sus menţionat, procurorii au precizat: „Cu privire la modul de operare folosit de către membrii grupului şi rolul îndeplinit de fiecare dintre aceştia s-a mai stabilit că deţinuţii implicaţi în grup obţineau telefoane mobile, cartele telefonice şi precum creditul necesar cu ajutorul membrilor grupului aflaţi în stare de libertate sau cu ajutorul altor persoane rămase neidentificate.

Astfel, deţinuţii apelau numere de telefon din reţeaua fixă RCS&RDS cu prefix de Constanţa, într-o singură zi fiind efectuate în număr foarte mare, de ordinul sutelor, apeluri telefonice cu precizarea că în cele mai multe dintre cazuri aceştia apelau numere la rând, schimbând doar ultima sau ultimele cifre ale numărului apelat iniţial iar alteori schimbau şi radicalul numărului, respectiv combinaţia primelor trei cifre ce compuneau numărul de telefon după prefix.

În măsura în care o persoană răspundea la telefon, imediat era pus în executare scenariul specific „metodei accidentul” şi anume deţinutul, prin adaptarea discursului la cel folosit de către persoana apelată, încerca să o convingă pe aceasta că vorbeşte la telefon cu fiul/ nepotul/ fratele său. Cu titlu de exemplu, dacă la telefon răspundea o femeie, deţinutul i se adresa cu formula „Ce faci, mamă?, moment în care persoana apelată credea că vorbeşte cu fiul său şi, fie i se adresa pe nume - exemplu.: „Marius, tu eşti?”, fie continua discuţia ca şi cum ar discuta cu fiul său.

După ce înainta discuția, deținuții plângeau la telefon!

În momentul în care deținutul reușea să creeze impresia victimei că discută cu o rudă apropiată, îi comunica acesteia, în unele dintre cazuri mimând că plânge, faptul că a provocat un accident rutier, lovind un copil pe trecerea de pietoni, spunând că se află la sediul poliției, unde i-a fost desemnat un avocat din oficiu și că acesta din urmă ar fi făcut o înțelegere cu familia victimei accidentului, înțelegere ce presupunea ca persoana apelată să achite o sumă de bani familiei presupusei victime, așa încât să fie evitată tragerea la răspundere penală a rudei persoanei apelate.

În măsura în care scenariul funcționa, pentru a crea convingerea persoanei vătămate că situația rudei este gravă, în discuție intervenea un alt deținut, care se recomanda a fi avocat și care îi solicita persoanei apelate numele, adresa și numărul de telefon mobil, sub pretextul că trebuie să completeze aceste date într-un „formular de mediere”. Banii astfel obținuți erau transportați la membrii grupului care aveau sarcina de a-i păstra și distribui între membrii sau familiile acestora. În paralel și cu condiția ca persoana apelată să furnizeze adresa unde locuiește, unul dintre cei doi deținuți care discuta la telefon cu victima infracțiunii de înșelăciune sau un al treilea deținut din cadrul grupului expedia un mesaj text persoanei aflate în stare de libertate care îndeplinea rolul de „săgeată”, după care o contacta telefonic pentru a se convinge că a primit mesajul ce conținea adresa.

Această din urmă persoană avea sarcina de a se deplasa în cel mai scurt timp la adresa indicată, iar în același interval de timp în care aceasta se deplasa către persoana vătămată, deținuții continuau să discute la telefon cu aceasta, așa încât „săgeata” să aibă timpul necesar pentru a ajunge la întâlnire. În măsura în care persoana vătămată era de acord să plătească suma de bani solicitată de către așa-zisa rudă i se comunica faptul că la domiciliul său va veni o persoană, despre care de obicei i se spunea că este rudă cu copilul accidentat sau asociat al avocatului din oficiu, căreia aceasta trebuia să îi înmâneze suma de bani.

Astfel, în momentul în care „săgeata” ajungea să se întâlnească cu persoana vătămată o convingea, prin diverse formule de exprimare, că este persoana care venise pentru a primi suma de bani despre care i se spusese victimei la telefon, iar după primirea banilor, imediat părăsea zona, potrivit rolii.ro. Prin urmare, gruparea de față acționa la "noroc" iar datele erau furnizate chiar de victimă, care, fiind în stare de șoc, nu-și mai aduce aminte aceste aspecte.

Liliana CHIRU