Metoda Accidentul LOVEŞTE din nou: o bătrână a fost pusă pe drumuri şi a rămas fără 16.000 de euro!

5 sesizări în 2 zile, la Constanţa

sursa foto whsv.com

Mare atenție, constănțeni! Metoda Accidentul lovește din nou la malul mării! În doare două zile, la Poliție au ajuns 5 sesizări, dintre care 4 fapte și o tentativă. Printre victime se află și o femeie care a fost înșelată cu 16.000 de euro. Polițiștii constănțeni reamintesc cetățenilor să nu reacţioneze sub impulsul emoţional și să nu dea bani persoanelor necunoscute! Accidentele rutiere NU se soluționează prin această metodă!

Chiar dacă oamenii legii au tot derulat campanii de informare și de prevenire, mai ales în rândul vârstnicilor, cu privire la înșelăciunile prin metoda Accidentul, iată că alte fapte au fost înregistrate la malul mării. În weekendul ce tocmai s-a încheiat, cinci sesizări au ajuns la Poliție, dintre care patru fapte și o tentativă. Două dintre ele s-au petrecut pe 19 iunie, pe raza Secțiilor 1 și 2 Poliție, o tentativă pe 18 iunie, pe raza Secției 3 și alte două fapte tot pe 18, pe raza Secției 2.

Spre exemplu, la data de 19 iunie, o femeie de 73 de ani a fost contactată pe telefonul fix de către o persoană necunoscută, care s-a dat drept medic și care i-a adus la cunoștință că fiul ei a fost implicat într-un accident rutier. De asemenea, presupusul medic i-a spus vârstnicei că trebuie să dea 18.000 de euro pentru ca fiul ei să fie supus unei intervenții chirurgicale, în Elveția.

La scurt timp, la ușa victimei s-a prezentat o persoană, care a "încasat" suma de 16.000 de euro. Ulterior, victima a fost îndrumată să ia un taximetru și să se îndrepte, de urgență, către Spitalul Floreasca din capitală. În timp ce era în drum spre București, septuagenara a fost din nou sunată și redirecționată către spitalul din Constanța. Apoi a fost sunată chiar de fiul său, moment în care și-a dat seama că a fost victima unei înșelăciuni.

O altă femeie a fost înșelată cu 2.000 de lei!

De asemenea, la data de 18.06.2016, polițiștii din cadrul Secției 2 au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 82 de ani, din Constanța, despre faptul că la ora 21.00, a fost sunată pe telefonul fix, de către o persoană necunoscută, care s-a recomandat ca fiind medic și i-a spus că fiul ei a provocat un accident rutier, accidentând un copil de 4 ani iar pentru tratarea copilului și remedierea situației ar trebui să plătească suma de 50.000 lei.

La scurt timp și-a făcut apariția la ușa apartamentului o persoană căreia i-a dat un plic cu 2.000 lei după care aceasta a plecat într-o direcție necunoscută, persoana vătămată realizând ulterior că a fost înșelată. În cauze s-au deschis anchete în vederea identificării, depistării și tragerii la răspundere penală a autorilor."Pentru a nu deveni şi dumneavoastră victimele escrocilor vă sfătuim să nu reacţionaţi sub impulsul emoţional, remiţând bani unor persoane care vă anunţă telefonic că o rudă a dumneavoastră a fost implicată într-un eveniment rutier!

Să verificaţi orice informaţie prin care vi se solicită telefonic să trimiteţi bani prin terţi/mandat poştal/virament bancar unor rude, despre care vi se spune o poveste, de obicei impresionantă; sesizaţi cea mai apropiată unitate de poliţie, cereţi sfatul unui poliţist sau apelaţi la telefonul de urgenţă 112. Nu oferiţi niciun fel de date cu caracter personal prin intermediul convorbirilor telefonice, indiferent de calitatea invocată de interlocutorul de la capătul firului (deseori infractorii îşi asumă o calitate oficială - avocat, procuror, poliţist)", potrivit oamenilor legii de la malul mării.

Iată de unde au escrocii informaţii despre victimele apelate!

Spre exemplu, în unul din dosarele instrumentate de oamenii legii de la malul mării, cercetările au scos la iveală detalii ascunse. Mai exact, deţinuţii apelau numere de telefon din reţeaua fixă RCS&RDS cu prefix de Constanţa, într-o singură zi fiind efectuate în număr foarte mare, de ordinul sutelor, apeluri telefonice cu precizarea că în cele mai multe dintre cazuri aceştia apelau numere la rând, schimbând doar ultima sau ultimele cifre ale numărului apelat iniţial iar alteori schimbau şi radicalul numărului, respectiv combinaţia primelor trei cifre ce compuneau numărul de telefon după prefix.

În măsura în care o persoană răspundea la telefon, imediat era pus în executare scenariul specific „metodei accidentul” şi anume deţinutul, prin adaptarea discursului la cel folosit de către persoana apelată, încerca să o convingă pe aceasta că vorbeşte la telefon cu fiul/ nepotul/ fratele său. Cu titlu de exemplu, dacă la telefon răspundea o femeie, deţinutul i se adresa cu formula „Ce faci, mamă?, moment în care persoana apelată credea că vorbeşte cu fiul său şi, fie i se adresa pe nume - exemplu.: „Marius, tu eşti?”, fie continua discuţia ca şi cum ar discuta cu fiul său.

În momentul în care deținutul reușea să creeze impresia victimei că discută cu o rudă apropiată, îi comunica acesteia, în unele dintre cazuri mimând că plânge, faptul că a provocat un accident rutier, lovind un copil pe trecerea de pietoni, spunând că se află la sediul poliției, unde i-a fost desemnat un avocat din oficiu și că acesta din urmă ar fi făcut o înțelegere cu familia victimei accidentului, înțelegere ce presupunea ca persoana apelată să achite o sumă de bani familiei presupusei victime, așa încât să fie evitată tragerea la răspundere penală a rudei persoanei apelate.

În măsura în care scenariul funcționa, pentru a crea convingerea persoanei vătămate că situația rudei este gravă, în discuție intervenea un alt deținut, care se recomanda a fi avocat și care îi solicita persoanei apelate numele, adresa și numărul de telefon mobil, sub pretextul că trebuie să completeze aceste date într-un „formular de mediere”. Banii astfel obținuți erau transportați la membrii grupului care aveau sarcina de a-i păstra și distribui între membrii sau familiile acestora.

În paralel și cu condiția ca persoana apelată să furnizeze adresa unde locuiește, unul dintre cei doi deținuți care discuta la telefon cu victima infracțiunii de înșelăciune sau un al treilea deținut din cadrul grupului expedia un mesaj text persoanei aflate în stare de libertate care îndeplinea rolul de „săgeată”, după care o contacta telefonic pentru a se convinge că a primit mesajul ce conținea adresa.

Liliana CHIRU