Microbiomul intestinal joacă un rol important în ateroscleroză

Cercetătorii au arătat că există o nouă relație între microbiomul intestinal și ateroscleroza, una dintre cauzele majore ale infarctului miocardic și ale accidentului vascular cerebral (AVC).

Oamenii de știință de la Universitatea Western Ontario și cei de la Institutul de Cercetare Lawson Health au arătat o nouă legătură între microbiota (flora) intestinală și ateroscleroza. Ateroscleroza este una dintre cauzele majore ale evenimentelor cardiovasculare care ne pun viață în pericol: atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Această relație dintre microbiomul intestinal și ateroscleroza a fost măsurată că încărcătură sau greutatea dată de plăcile de aterom depuse în arterele carotide, scrie sciencedaily.com, citat de doc.ro.

Pentru a putea înțelege rolul pe care bacteriile din intestine îl pot juca în privința aterosclerozei, cercetătorii au examinat nivelurile din sânge ale produselor metabolice din microbiomul intestinal. Ei au studiat, în total, 316 oameni, din trei grupuri de pacienți diferite:

cei care aveau aproape la fel de multe plăci de aterom precum au prezis factorii tradiționali de risc,

cei care păreau a fi protejați împotriva aterosclerozei, deoarece aveau niveluri mari ale factorilor tradiționali de risc, însă aveau artere normale,

și cei cu ateroscleroza inexplicabilă, care nu aveau niciunul dintre factorii de risc tradiționali, dar chiar și așa, aveau niveluri mari ale încărcăturii plăcilor de aterom.

"Ceea ce am descoperit noi a fost că pacienții cu ateroscleroza inexplicabilă aveau în sânge niveluri semnificativ mai mari ale acestor metaboliți toxici, care sunt produși de bacteriile intestinale", a declarat dr. Dr. David Spence, profesor la Western's Schulich School of Medicine & Dentistry.

Cercetătorii au analizat, îndeosebi, metabolitii (produșii intermediari ai metabolismului) TMAO (sau Trimethylamine-N-Oxide, un metabolit asociat cu ateroscleroza), pCS (sau p-Cresyl sulfate), p-Cresol glucuronide și fenil-acetil-glutamină și au măsurat acumularea de plăci de aterom în arterele pacienților, folosind ecografia (ultrasonografia) arterelor carotide.

Studiul, publicat în jurnalul "Atherosclerosis", a notat că aceste diferențe nu ar putea fi explicate prin dietă sau prin funcționarea rinichilor, iar oamenii de știință au subliniat că diferența se află în natură bacteriilor intestinale ale participanților.

"Comunitățile bacteriene nu sunt definite atât de mult de ce tip de bacterii există acolo, cât sunt definite de ceea ce fac acele bacterii și de produsele pe care ele le fac", a declarat Greg Gloor, profesor la Schulich Medicine & Dentistry, co-autor al acestui studiu.

Cercetarea indică faptul că microbiomul intestinal joacă un rol important în riscul unui individ de a avea ateroscleroza, deschizând astfel ușile pentru noi opțiuni de tratament pentru acei pacienți cu depuneri inexplicabile de plăci de aterom în artere.

"Descoperirea această și studiile pe care le-am efectuat de atunci ne oferă oportunitatea de a folosi probioticele pentru a contracara acești compuși din intestin și de a reduce riscul de boli cardiovasculare", a declarat Gregor Reid, profesor la Schulich Medicine & Dentistry, om de știință din cadrul Institutului de Cercetare Lawson și expert în probiotice, care a contribuit la acest studiu. El a mai adăugat că repopularea microbiomului intestinal (florei) este o abordare nouă de tratament pentru ateroscleroza, care s-a născut de pe urmă acestui studiu.