REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
12.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Microbiomul limbii și rolul în sănătate

Microbiomul limbii și rolul în sănătate

Replica API 25 ianuarie 2022 | 00:00 486

Utilizând o tehnică imagistică recent dezvoltată, o echipă de cercetători americani a elaborat o hartă a comunităților microbiene de pe limba umană. Această ar putea fi utilă în viitor pentru dezvoltarea unor tratamente, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Interacțiunile dintre microbiota colonizantă și gazdă au fost pe deplin confirmate, printre care microbiota de acoperire a limbii au o rată moderată de reînnoire și sensibilitate la boli și sunt ușor de obținut, făcându-le un subiect de cercetare ideal.

Tulburările microbiotei orale dar și lipsa unor vitamine ori boli sistemice pot determina apariția limbii încărcate- trădând infecții diverse cu cu candida, lichen sau alte afecțiuni. Trebuie să mergeți la un medic stomatolog sau ORL dacă observăți transformări la nivelul limbii precum:

are o încărcătură albă sau se dezvoltă pete albe; unele afecțiuni care cauzează acest lucru includ afte bucală, leucoplazie, lichen plan oral și cancer oral

devine prea roșie, zmeurie, sau dezvoltă pete roșii sau roz; această poate fi limba geografică sau o altă afecțiune

este foarte netedă și lucioasă

prezintă încărcătură galbenă, neagră sau "păroasa"

prezintă leziuni din cauza unei traume

este dureroasă sau dezvoltă leziuni sau noduli care nu se rezolvă după câteva săptămâni

se manifestă prin arsuri severe

Tulburările microbiotei orale sunt legate de apariția și accentuarea mai multor boli precum:

diabet,

obezitate,

boli cardiovasculare,

hipertensiunea arterială

cancer

alte boli din sfera digestivă precum gastrită, steatoză hepatică sau pancreatica

Fiind o parte importantă a cavității bucale, microbiota de acoperire a limbii poate promova gastrită și tumorile sistemului digestiv, afectând apariția și dezvoltarea mai multor boli cronice. Factorii de risc comuni includ dietă, vârsta și starea imunitară, printre altele.

Mecanismele de reglare metabolică pot fi similare între limbă și microbiota intestinală. Microbiota de acoperire a limbii poate fi transferată în tractul respirator sau digestiv și poate crea un nou echilibru cu microorganismele locale, împreună cu celulele epiteliale gazdă formând o barieră biologică. Această barieră este implicată în producerea și circulația oxidului nitric (NO) și în funcția receptorilor gustativi, formând axa oral-intestin-creier (similar cu axa intestin-creier).

În prezent, modelul bolii și mecanismul microbiotei de acoperire a limbii care afectează metabolismul nu au fost studiate pe scară largă, dar au un potențial extraordinar.

Ce este microbiota linguală?

Conform noului studiu, biofilmele microbiene de pe suprafața limbii au o organizare spațială complexă, foarte structurată. Din analiză detaliată a structurii, se pot face deducții despre principiile creșterii și organizării comunității, apun autorii studiului. Bacteriile de pe limbă sunt mult mai mult decât o simplă „grămadă”, sunt asemănătoare mai degrabă cu un organ al corpului.

Microbiomul oral este un ecosistem complex. Organizarea spațială a comunităților microbiene din gură este influențată de o varietate de factori, printre care temperatura, umiditatea, fluxul salivar, pH-ul, oxigenul și frecvența intervențiilor precum abraziunea sau igienă orală. În plus, microbii își influențează vecinii acționând că surse de metaboliți, nutrimente și molecule inhibitoare, cum ar fi peroxidul de hidrogen și peptidele antimicrobiene. Prin ocuparea spațiului, microbii se pot exclude fizic unul pe altul din habitatele dezirabile, dar suprafețele lor prezintă, de asemenea, locuri destinate conectării, la care pot adera alți microbi.

Cu toate acestea, tiparele spațiale au primit relativ puțînă atenție în domeniul ecologiei microbiene. Oamenii de știință cred că e important de aflat care bacterii stau unele lângă altele, pentru a înțelege cum funcționează aceste comunități. Limba este deosebit de importantă, deoarece adăpostește un rezervor mare de microbi și este un punct de referință tradițional în medicină.

În noul studiu¹, cercetătorii au folosit o tehnică numită Etichetare Combinatorială și Imagistică Spectrală - Fluorescență în situ hibridizare (CLASI-FISH), care a fost recent dezvoltată într-un laborator de la Harvard. Această strategie implică etichetarea unui anumit tip de microorganism cu mai multe fluorocrome, extinzând foarte mult numărul diferitelor tipuri de microbi care pot fi identificați și localizați simultan într-un singur câmp vizual.

Studiul este inedit pentru că, anterior, nimeni nu a putut să privească biofilmul de pe limbă într-un mod în care să distingă fiecare tip de bacterie, astfel încât să se poată observă cum se aranjează acestea, spun autorii studiului. Majoritatea lucrărilor anterioare asupra comunităților de bacterii au folosit abordări bazate pe secvențierea ADN, dar pentru a obține acest lucru, trebuie mai întâi că eșantionul să fie „măcinat” și să se extragă ADN-ul din el, lucru care distruge toată structura spațială. Tehnică CLASI-FISH permite păstrarea structurii spațiale și identificarea bacteriilor în același timp

În primul rând, oamenii de știință au folosit datele pentru a identifica taxoni bacterieni majori conținuți în eșantioane mici răzuite de pe limbile a 21 de participanți sănătoși. Ghidată de analiză secvenței, abordarea imagistică a vizat genurile majore și speciile selectate pentru a obține o viziune cuprinzătoare a structurii microbiomului. Cercetătorii au identificat 17 genuri bacteriene care se găseau din abundență pe limbă și prezente la peste 80% dintre indivizi. Probele au constat din bacterii libere, bacterii legate de celulele epiteliale ale gazdei și bacterii organizate în consorții - biofilme complexe structural, cu mai multe straturi.

Ce bacterii bune trăiesc pe limba noastră?

Consorțiile au prezentat o inegalitate în structura comunității, constând din domenii localizate spațial, dominate de un singur taxon. Deși au variat că formă, au avut de obicei o lungime de la zeci până la sute de microni, un nucleu de celule epiteliale și o arie bine definită. Limbile tuturor subiecților aveau consorții formate din trei genuri de bacterii: actinomicete, Rothia și streptococi. Actinomicetele au apărut frecvent în apropierea nucleului, în timp ce Rothia a fost adesea observată spre exteriorul consorțiului. Streptococul a fost observat că formând o crustă subțire pe exteriorul consorțiilor și, de asemenea, a format vene în interiorul lor.

Luate laolaltă, rezultatele sugerează un model pentru modul în care sunt generate comunitățile microbiene structurate de pe limbă. În primul rând, celulele bacteriene se atașează de epiteliul suprafeței limbii singure sau în grupuri mici. În timpul creșterii populației, diverși taxoni se împing unul pe celălalt și proliferează mai rapid în micromedii care susțîn nevoile lor fiziologice.

Imaginile au relevat, de asemenea, că unii taxoni capabili să reducă nitrații - Actinomyces, Neisseria, Rothia și Veillonella - sunt proeminenți în coloniile de pe limbă. Acest lucru crește posibilitatea că mici denivelări de pe suprafața limbii umane să fie structurate pentru a încuraja creșterea bacteriilor care transformă nitratul salivar în nitrit, funcție care nu este codificată de genomul ființei umane.

Studiile privind probioticele orale au descoperit că produsele probiotice care conțîn Lactobacillus îmbunătățesc starea de sănătate orală și pot îmbunătăți simptomele bolii, cum ar fi ficatul gras și cancerul. Prin urmare, celulele epiteliale ale limbii au o funcție de barieră și sunt implicate în producerea gustului , axa orală-intestin și ciclul de oxid nitric (NO). Astfel, rolul probioticelor de acoperire a limbii la gazdă poate fi explorat în mai multe moduri. Printre bacteriile reducătoare de nitrați, Veillonella, Actinomyces, Haemophilus și Neisseria sunt foarte abundente în învelișul limbii și sunt potențiale probiotice.

Microbiota de acoperire a limbii, una dintre componentele importante ale microbiotei orale, are o stabilitate ridicată de eșantionare. S-a demonstrat că tulburările în microbiota de acoperire a limbii cresc diverși markeri inflamatori cronici, precum și sunt strâns legate de mecanisme precum barierele mucoase locale, metabolismul oxidului nitric și chemoreceptorii gustativi. Deși, există o lipsă de studii privind acțiunea medicamentului asupra microbiotei de acoperire a limbii pentru a trata boală, studiile au arătat că probioticele pot modula microbiota orală și pot îmbunătăți sănătatea .

În schimb, utilizarea frecventă a antibioticelor sau a apei de gură afectează negativ tensiunea arterială . Prin urmare, microbiota de acoperire a limbii este de așteptat să devină un marker biologic nou, ușor și neinvaziv, care poate contribui la studiile de diagnostic și prognostic ale bolilor cronice neinfecțioase.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102