Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii zice că a găsit soluţia pentru stoparea şpăgilor

George Fulina

Capitalismul românesc ştie una şi bună: ţi-a venit controlul, bagi mâna în buzunar. Cu cât e mai prost dispus inspectorul fiscal, cu atât bagi mâna mai adânc. Cu cât bagi mâna mai adânc, cu atât e mai mică amenda. Procedura pare la fel de veche ca în cazul mersului pe tren cu „naşul”, s-a integrat atât de bine în peisajul antreprenorial autohton, încât deja pare o normalitate. Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (MEIMM) pare să spună că nu prea e aşa. Ca o continuare a lălăielii pe marginea acestui subiect, de la ministerul în cauză se anunţă că s-a găsit soluţia.

Astfel, în cadrul conferinţei organizată, luni, la un hotel din Constanţa, la care a participat şi directorul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Constanţa, George Fulina, secretarul de stat, Narcis Cătălin Beciu, a anunţat că la MEIMM se dezbat trei aspecte mari şi late, nocive mediului antreprenorial. „Am identificat câteva probleme majore pe care mediul antreprenorial din România le întâmpină. Una dintre ele ţine de lipsa echilibrului contractual dintre stat şi mediul antreprenorial. Statul vă poate executa în multe feluri, poate interveni în procesele care se desfăşoară în compania dvs. în foarte multe feluri, dvs. nu aveţi posibilitatea să aplicaţi statului român acelaşi tratament. M-a frământat tot timpul lucrul ăsta, dar cu toţii ştim că e un dezechilibru foarte mare între felul în care statul vă poate executa un cont şi rapiditatea cu care dvs. vă puteţi recupera banii de la stat. Am auzit în ultimii mulţi ani foarte multe comentarii pe această temă. Câţi dintre dvs. aveţi ştiinţă în legătură de companii care au fost falimentate de către mari contractori care lucrează cu bugetul statului şi care nu şi-au mai plătit subcontractanţii? Din păcate, a ajuns un fenomen generalizat. Sunt foarte multe companii mari, care vin la licitaţii organizate de către statul român, cu preţuri extraordinar de mici. Sunt foarte multe companii falimentate în felul acesta, în sistem piramidal, cad afaceri una după alta. M-am gândit să intervenim asupra acestei probleme. Prima dată, am avut ideea de a înfiinţa un registru comercial etic, în care tot felul de indivizi de tipul ăsta, care, fără să aibă nici un fel de jenă, îşi însuşesc sume care nu le aparţin, dispar cu ele, să fie etichetaţi, ca fiind companii cu grad ridicat de risc, în aşa fel încât ceilalţi antreprenori să fie informaţi atunci când contractează aceste companii şi eventual să refuze să lucreze cu ele”, a spus Beciu, care susţine că a găsit şi soluţia pentru aceşti „abonaţi” la contractele cu statul. „Departamentul nostru juridic, pe o analiză foarte rapidă, mi-a spus că dacă oamenii ăia tot au un comportament lipsit de etică nimic n-o să-i oprească să ne acţioneze în judecată, să ne ceară daune, interese ş.a.m.d. şi, atunci, am găsit o soluţie legată de ANRMAP, propunâd preşedintelui ANRMAP ca, în momentul în care un astfel de background se prezintă la o licitaţie, să fie respinsă compania. Atunci când te prezinţi la o licitaţie pe bani publici, trebuie să prezinţi câteva condiţii: rezultate financiare, în conformitate cu caietul de sarcini; capacitate tehnică şi, printre altele, experienţă în domeniu”, a mai spus Beciu.

Răspunsurile de la Finanțe, caracter oficial. Măsuri anti-șpagă

Potrivit secretarului de stat din cadrul MEIMM, există o procedură, de mai mulți ani, bună de nimic. Antreprenorii scriu de zor la Finanțe pentru a primi răspunsuri, dacă le primesc, care ajută de la prea puțin spre deloc și, în cazul unui control fiscal, foaia în cauză e bună doar de maculatură, ceea ce îl determină pe Beciu să ceară aplicarea caracterului oficial pentru răspunsurile venite din partea ministerului Finanțelor. „În ministerul de Finanțe, există un birou de asistență contribuabili. În situația în care într-o speță oarecare nu înțelegeți cum să interpretați d.p.d.v. fiscal o interpretare, aveți dreptul de a scrie acestui birou, care ar trebui să se întoarcă către dvs. cu un răspuns în 30 de zile, care face referire sau care vă indică faptul că ar trebui să citiți legea pe care dvs. tocmai ați citit-o și nu ați înțeles-o, doar de-aia ați scris. Veți insista cu o a doua adresă și vă va veni un nou răspuns, la fel de ambiguu. Ceea ce este important este că, în subsolul paginii, scrie că acel răspuns nu este asumat, este doar orientativ. Altfel spus, dacă vine un control fiscal peste trei ani, dvs. îi veți spune că ați luat o decizie luând în calcul răspunsul min. de Finanțe, un guru pentru noi toți în ceea ce privește comportamentul fiscal, și veți pretinde că acel document să fie o bază de discuție pentru controlul ulterior. N-o să se întâmple asta. Organul de control o să vă spună că trebuia să citiți orientativ și doamna care era nu mai lucrează acolo, de altfel nici nu era profesionistă, motiv pentru care nu aveți de ce să vă bazați pe acest răspuns. Răspunsurile emise de biroul de asistență contribuabili să fie asumate! Și să fie o bază de discuție, de lucru, pentru toate echipele de control”, a mai spus Beciu, care susține că a găsit și soluția pentru stoparea șpăgilor oferite inspectorilor fiscali în timpul controalelor. Demersul, potrivit secretarului de stat, este inspirat din noul Cod Penal. „Există un grad de certitudine ridicat pentru implementarea în noul Cod Fiscal. Se referă la un lucru care mă frământa de foarte mult timp și pe care am încercat să-l import în Codul Fiscal din Codul Penal. În Codul Penal, unui învinuit o instanță îi datorează interpretarea penală care îi este cea mai favorabilă. În Codul Fiscal nu se întâmplă acest lucru. Puteți primi pentru o abatere o amendă cuprinsă între 1.000 și 20.000 lei. Foarte mult subiectivism. Vin doi domni la dvs., în pixul cărora stă o decizie care vă poate afecta dramatic. Ce ar fi putut să îl facă pe el să ia o decizie în favoarea dvs.? Îmi pare rău că sunt multe camere aici, dar aș da și o explicație legată și de cum funcționa politica în anii trecuți. Când cineva câștiga puterea, numea repede directori la Finanțe, la Apele Române ș.a.m.d., după care multe echipe de control ajungeau pe la firmele dvs. și vă prezentau două procese verbale: unul cu o sancțiune de 1.000 lei și unul cu 20.000 lei! După care, vă puneau următoarea întrebare: „Cum procedăm?” N-o să dezvolt subiectul. De obicei, capitalistul proceda în așa fel încât să supraviețuiască. N-avea încotro. În situația în care există obligația ca organul de control fiscal să aplice interpretarea fiscală pe acea speță, care este cea mai favorabilă contribuabilului, această întrebare „cum procedăm?” dispare!”, a mai spus Beciu.

Marius Florian VASILE