Moga i-a cerut lui Martin Schulz să sprijine integrarea României în Schengen

Vicepreşedintele Senatului României,

Vicepreşedintele Senatului României, Nicolae Moga, a participat în perioada 21-23 aprilie la Conferinţa Preşedinţilor Parlamentelor Uniunii Europene ce s-a desfăşurat în Nicosia, Cipru. Cadrul rigid al conferinţei a fost depăşit şi prin discuţii cu diverşi reprezentanţi de seamă ai UE, Nicolae Moga transmiţând cu această ocazie preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, că situaţia politică din România s-a stabilizat în ultimele luni şi i-a solicitat să sprijine integrarea României în Schengen. Tot Moga i-a dat asigurări lui Schulz că preşedintele Parlamentului European este perceput ca un prieten al României. "Domnia sa mi-a spus că lucrurile în privinţa României s-au lămurit şi că urmează să se întâlnească, pentru discuţii, şi cu premierul Victor Ponta", a declarat, pentru "Replica", senatorul Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului României. "Discuţiile de la Conferinţa desfăşurată în Nicosia a adus în atenţie mai multe probleme, cum ar fi faptul că lipseşte coeziunea în Uniunea Europeană, că există discriminare între ţările membre şi că se face prea multă politică, dar nu punctuală, cu măsuri concrete. S-a vorbit şi despre exemplul Ciprului, existând avertizări că ce se întâmplă în Cipru, din punct de vedere economic, este un precedent periculos. Se poate întâmpla tuturor", a mai declarat Nicolae Moga. Iată însă şi un fragment din discursul oficial rostit de Nicolae Moga la Conferinţa Preşedinţilor Parlamentelor Uniunii Europene: "Este un moment de răscruce al procesului de integrare europeană, care se desfăşoară într-o perioadă marcată de profunde nemulţumiri la adresa hotărârilor luate de instituţiile europene. Niciodată în istoria ei Uniunea Europeană nu a fost privită cu mai multă circumspecţie de către cetăţeni ca în ultimul an, conform datelor furnizate de ultimul Eurobarometru. Instituţiile europene au acumulat un "capital" de antipatie care ar trebui să preocupe în cel mai înalt grad Uniunea şi liderii săi. S-a declanşat o evidentă criză de încredere în Uniunea Europeană, în instituţiile şi liderii săi. Această criză este una cel puţin la fel de serioasă precum criza economică. În absenţa unei limbi şi istorii comune care să unească cele 27 de State Membre, principalul combustibil al proiectului Europei unite (unul cu o vechime de mai bine de un secol) rămâne încrederea în soliditatea şi funcţionalitatea ei. Încrederea este un obiectiv dificil de atins folosind uneltele tehnice specifice programelor europene. Ingredientele încrederii refuză să rămână fixate sub punctele unui document european. Sunt mult mai delicate, ţin de o alchimie individuală, nicidecum de o strategie instituţională. Avem încredere în cei care ne ascultă, în cei care ne farmecă, în cei care ne fac bine. Ecuaţia încrederii este una a afecţiunii, nu a calculului. Fără încrederea cetăţenilor, eforturile liderilor Uniunii de a gestiona multiplele probleme generate de situaţia actuală riscă să diminueze drastic şansele de succes ale procesului de reformare a Uniunii. (...) Deşi rămânem profund europeni în aspiraţiile noastre şi credem în continuare în viitorul Uniunii Europene, trebuie să subliniem că perioada actuală, complicată şi complexă, trebuie să ocazioneze o analiză profundă şi să genereze măsuri echilibrate, drepte, dedicate atât restabilirii întregului cadru democratic european, cât şi evaluării şi propunerii de măsuri inteligente, drepte şi eficiente, pentru relansarea construcţiei europene (...)".

Alexandra ANTON