Monede dacice, recuperate din străinătate. Ce spune Custurea despre hoţii de obiecte de patrimoniu

Două table din bronz cuprinzând legile oraşului roman Troesmis, în continuare de negăsit

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, un lot de 5 monede dacice din aur de tip Koson, precum şi 14 piese de podoabe dacice, din argint, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o asociaţie infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.

Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la o casă de licitaţii din Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Lotul monetar a fost predat reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Munchen, urmând a fi depus în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 31 piese, un tezaur de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 700 piese, 5 scuturi regale din fier, două table din bronz cuprinzând legile oraşului roman Troesmis (Dobrogea), 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice). Hoţii au încercat şi chiar au şi reuşit să sustragă obiecte din Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa. Ultimul furt s-a înregistrat în anul 2005, când s-a sustras o plăcuţă sculptată datând din secolul II-III. Cel mai probabil şi acest obiect a fost trecut peste graniţă şi valorificat. Conducerea muzeului a raportat furtul la poliţie, dar de atunci şi până acum, nu se mai ştie nimic de acea plăcuţă. Hoţii de obiecte de patrimoniu vor exista întotdeauna. Sumele obţinute din vânzarea acestor obiecte sunt foarte mari, determinându-i pe doritorii de profituri câştigate rapid să rişte. "Hoţi vor exista întotdeauna. N-aţi văzut ce s-a întâmplat şi în Olanda? Trebuiesc contracaraţi. Cum îi contracarăm? Statul ar trebui să-şi facă datoria, să fie corect şi să pună pază. Dacă statul şi-ar respecta legea patrimoniului care spune că oricine găseşte obiecte de patrimoniu primeşte 30% din valoarea acestora, iar dacă acestea sunt de valoare deosebită, 45% din valoare, atunci oamenii nu ar mai încerca să le vândă sau să le înstrăineze. Gândiţi-vă dacă un obiect valorează 800.000 de euro, cât înseamnă 30%. Omul ar fi mulţumit. Aşa s-a întâmplat şi cu brăţările dacice de aur care au fost găsite de oameni obişnuiţi care au încercat să le vândă în străinătate şi până la urmă au fost repatriate. Alte ţări, precum Anglia, cu un mănunchi de legi, răsplătesc oamenii care găsesc asemenea obiecte, iar dacă le consideră de mai mică importanţă chiar le lasă acestora să le valorifice, iar noi avem tomuri întregi de legi cu care nu reuşim să ne descurcăm", a declarat, pentru "Replica", Gabriel Custurea, directorul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa.

Marieta ŞTEFAN