Moştenitor a mii de hectare, făcut "din pix" de doi notari
Moştenitor a mii de hectare, făcut "din pix" de doi notari
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDosarul Ştefanco, falsul descendent al familiei Butărescu
Dosarul Ştefanco, falsul descendent al familiei Butărescu
Maria Done, notarul public din Mangalia, acuzată de fals intelectual în formă continuată, după ce l-ar fi ajutat pe Răzvan Ştefanco să obţină două certificate de moştenitor emise în fals, în numele tatălui său, şi-a închis cabinetul din oraş. Mai mult, ea nici măcar nu şi-a mai deschis un birou notarial în Constanţa, aşa cum avea de gând, ci a preferat să mai aştepte. Amintim că, în dosarul pe numele lui Răzvan Ştefanco, tânărul care a pus la cale moştenirea a peste o mie de hectare de teren în judeţul Constanţa în baza unor documente false, apar şi doi notari. Procurorii anticorupţie au anunţat marţi că, în afară de Răzvan Ştefanco şi Silviea Gheorghe, au fost trimişi în judecată şi doi notari, Doina Gheorghe şi Maria Done, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că, în cursul anului 2008, Răzvan Ştefanco a formulat la Arhivele Naţionale trei cereri prin care a solicitat emiterea unor extrase declarând de fiecare dată, în mod mincinos, că este strănepotul defuncţilor Amedeu Butărescu şi Radu Butărescu, care au fost proprietarii unor suprafeţe de teren (intravilan şi extravilan) de aproximativ 1.300 de hectare, situate în localităţile Agigea, Eforie şi Mangalia din judeţul Constanţa. În cursul anilor 2009 şi 2011, inculpatele Maria Done şi Doina Gheorghe (din Ovidiu), ambele în calitate de notar public, au întocmit în fals şi au autentificat mai multe înscrisuri (procuri speciale, acte de cesiune) în care au consemnat, în mod eronat, că tatăl lui Ştefanco Răzvan l-ar fi împuternicit pe acesta să îl reprezinte în toate demersurile pentru revendicarea terenurilor. De menţionat că, la percheziţiile oamenilor legii, la Ştefanco au fost descoperite documente la care acesta n-ar fi trebuit, în mod legal, să aibă acces.
Sorin HULUBEI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News