Multiculturalism cu critici la Universitatea Ovidius. Ce reproşuri aduce României ambasadorul Turciei

Eveniment cultural

Sala arhiplină a Senatului din Campusul Nou al Universităţii Ovidius a întâmpinat joi personalităţi marcante ale comunităţii turce, din România. Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, în colaborare cu Yunus Emre Enstitusu- Centrul Cultural Turc Constanţa, Turkish Airlines, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) şi Asociaţia Culturală Kemal Ataturk, alături de alţi reprezentanţi de marcă ai turco-tătarilor din România, a organizat o conferinţă cu tematică culturală: "Personalităţi turce marcante de la origini până în prezent: Dobrogea şi turcii crimeeni, Seria a II-a".

Evenimentul cultural a beneficiat şi de onorabila prezenţă a dr. Hakan Kirimli. Conferinţa a fost deschisă de prorectorul Universităţii Ovidius, conferenţiar univ. dr. Florin Anghel. "Pentru această conferinţă, nu mi-am propus să fie o temă de actualitate, dar în mod evident valenţele istoriei sunt vizibile. Constanţa, din punctul meu de vedere, este un loc al istoriei comune româno-turce, iar Universitatea Ovidius îşi doreşte să fie un factor de coeziune a intereselor culturale, ştiinţifice şi umane din România şi Turcia", a declarat Anghel, încheind discursul cu o expresie amicală în limba turcă, stârnind astfel aplauzele audienţei. Pe fondul tensiunilor din Crimeea, comunităţile turco-tătare sunt astăzi mai unite ca oricând. Considerată patrie a tătarilor, Crimeea găzduieşte astăzi un conflict mocnit, punând în pericol viaţa liniştită a tătarilor din regiune. Situaţia a fost deplânsă cu această ocazie şi în cadrul conferinţei de la Constanţa, toţi vorbitorii făcând apel la unitatea reprezentanţilor de pretutindeni a etniei şi exprimându-şi speranţele pentru soluţionarea rapidă a crizei ruso-ucrainene. De altfel, dr. Kirimli a şi declarat în cadrul conferinţei: "Este o consolare ca, în aceste zile, să mă aflu în Dobrogea, alături de dumneavoastră, provincie faţă de care mă simt atât de legat. Tema comunicării mele de astăzi îi priveşte pe turcii crimeeni, care sunt elementul comun ce leagă Crimeea, România şi Turcia. Trebuie, în primul rând, să ne amintim cine sunt turcii Crimeii. Pe de altă parte, tătarii crimeeni sunt urmaşii populaţiilor de origine turcă, care au trăit în peninsula Crimeea timp de 1500 de ani. Ei sunt populaţia băştinaşă a peninsulei. Etnogeneza populaţiei tătare din Crimeea seamănă foarte mult cu cea a Dobrogei, provincie prin care au trecut foarte multe populaţii de origine turcă. Istoria lor este foarte veche, începe cu perioada grecilor şi a continuat cu pecinegii, cumanii. Istoria cumanilor şi a pecinegilor este foarte importantă în cadrul istoriei tătarilor. Modul de stabilire a lor în Crimeea este identic cu modul de stabilire în Dobrogea", a menţionat dr. Kirimli.

Despre similitudinile dintre Dobrogea şi Crimeea a vorbit şi invitatul de marcă al conferinţei, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Turcia la Bucureşti, Excelenţa Sa, Omur Şolendil: "Suntem astăzi aici pentru comunicările privind turco-tătarii din Dobrogea şi emigrarea din România în Turcia. Mulţumesc Universităţii Ovidius din Constanţa, domnului prorector profesor universitar doctor, Florin Anghel, Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor din România şi consulatului nostru general, pentru organizarea acestei conferinţe, care sper să fie utilă tuturor. În România şi, în special, în zona Dobrogei, turcii şi tătarii trăiesc de secole în pace şi armonie cu românii. Ei reprezintă componenta de bază a relaţiilor de prietenie dintre ţările lor. Doresc să exprim aprecierea noastră faţă de atitudinea şi toleranţa statului român, care permite reprezentanţilor turci şi tătari reprezentarea în plan politic şi păstrarea identităţii culturale. Este important ca turcii şi tătarii să fie uniţi şi să acţioneze împreună, sprijindu-se reciproc. Noi vom continua să sprijinim în orice fel comunitatea turco-tătară, în ansamblul ei, pentru a putea beneficia de toate drepturile şi facilităţile din cadrul comunităţii româneşti", a declarat Şolendil. În ciuda semnalelor de prietenie şi buna convieţuire, ambasadorul Turciei susţine că a primit cu îngrijorare vestea potrivit căreia, în România, religia islamică nu va mai fi predată în şcoli, iar orele de limba turcă ar urma să fie înjumătăţite şi nu a ezitat să "taxeze" deviaţiile sistemului educaţional românesc. "În perioada trecută am aflat că, din cauza problemelor legate de buget, s-a luat decizia ca numărul orelor de limbă maternă turcă să scadă şi să se renunţe la orele de religie islamică, în şcoli. Noi am efectuat toate demersurile necesare, până la cel mai înalt nivel, pentru ca această măsură să nu fie pusă în aplicare. Trebuie să se găsească o altă soluţie, dar să nu fie afectate orele de limbă maternă în şcoli. Considerăm că o asemenea măsură va afecta eforturile comunităţii turco-tătare privind păstrarea identităţii sale şi va aduce atingere atât de mult lăudatului model dobrogean de multiculturalitate. Sunt convins că prietenii noştri români au înţeles circumstanţa acestui apel şi ne vor sprijini", a declarat ambasadorul Şolendil.

Evenimentul de la Universitatea Ovidius a fost unul de amploare pentru comunitatea turco-tătară autohtonă, fapt sesizat prin "înghesuiala" care a marcat organizarea şi prezenţa la eveniment: Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Enstitusu- Centrul Cultural Turc Constanţa, Turkish Airlines, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), Asociaţia Culturală Kemal Ataturk din Medgidia, Reprezentantul din România al Directoratului Turcii din Străinătate şi Comunităţile Asociate, Centrul Cultural Turc - Bucureşti şi lectorii centrului, secretarul de stat Amet Aledin, reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea sau muftiul Iusuf Muurat.

Marius Florian VASILE