Năsui (USR): Măsura "zero taxe pe salariul minim", implementată gradual, pe parcursul a cinci ani

Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat vineri că măsura "zero taxe pe salariul minim", inclusă în programul USR PLUS de guvernare, ar urma să fie implementată gradual, pe parcursul a cinci ani, vizând în primul rând păturile sociale care au cele mai mici salarii.

Claudiu Năsui

În cadrul unei conferinţe de presă, Claudiu Năsui a atras atenţia asupra faptului că România ocupă locul doi la nivelul UE în ce priveşte inegalitatea între venituri. Conform acestuia, în timpul unei crize este important să fie lăsaţi "mai mulţi bani în economie".

"Putem să gradualizăm impactul în două feluri şi ne trebuie un calendar de aplicare. Mai întâi, pe prima mie de lei sau primii 500 de lei, după care continuăm aşa. Şi progresiv, pas cu pas, reuşim să ajungem până la a nu impozita întreg salariul minim şi a duce această măsură la îndeplinire. Al doilea mod în care poate fi aplicată, şi va fi aplicată dacă USR PLUS este la guvernare, este prin a începe cu păturile sociale care au cele mai mici salarii - de unde statul român, oricum, ia şi mai puţini bani - şi care au cea mai mare evaziune fiscală şi muncă la negru, muncă la gri. Un astfel de calendar pe cinci ani de zile este prezentat în documentul nostru de poziţie. Începem cu agricultura şi industria, după care mergem spre toate sectoarele", a precizat el, scrie Agerpres.

Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor Publice, candidat USR PLUS la alegerile parlamentare, a declarat că măsura "zero taxe pe salariul minim" trebuie privită în contextul tuturor măsurilor din programul USR PLUS, precum: relansarea economică, reindustrializarea ţării, susţinerea antreprenorilor, reducerea birocraţiei, transparenţa cheltuielilor publice, creşterea veniturilor printr-o mai bună colectare şi o mai serioasă organizare a ANAF.

Ea a menţionat că principalul scop al aceste măsuri este reducerea sărăciei, în speţă a celor care muncesc.

"Deşi oamenii muncesc opt ore pe zi, la sfârşitul lunii, banii pe care îi încasează ca salariu sunt insuficienţi pentru a duce un trai decent, astfel încât îi plasează în categoria sărăciei. Riscul de sărăcie şi excluziune socială este foarte ridicat în România, este ţara cu cel mai ridicat risc de sărăcie şi de excluziune socială după Bulgaria, respectiv 32,5% dintre români se află în această situaţie. La polul opus, am găsit ţara cea mai performantă în reducerea sărăciei ca fiind Cehia, unde 12,2% dintre oameni se află în risc de sărăcie, deci aproape de trei ori mai puţin decât în România, ca procent din total. Ţări precum Suedia, Danemarca, Olanda şi chiar Slovacia se află la undeva la 16% din populaţie", a spus ea.

Conform Ancăi Dragu, decalajele sociale şi decalajele de venit "ţin pe loc economia românească".

Deputatul Cristina Prună a declarat că "zero taxe pe salariul minim" nu ar urma să se aplice contribuţiei asiguratorie de muncă pe care o plăteşte angajatorul şi care se va menţine la nivelul de 2,25%. Totodată, măsura "nu va afecta în niciun fel drepturile oamenilor la sănătate şi la pensie".

"Dacă vrem să avem locuri de muncă bine plătite, dacă vrem să stopăm acest exod al oamenilor peste hotare, atunci trebuie să facem o reformă cât se poate de clară, şi anume să reducem taxele pe muncă şi să reuşim să creştem nivelul de trai aici, în România. (...) Prin netaxarea primilor 2.230 de lei din salariu, acei 41% care în prezent merg la stat, practic, ar rămâne în buzunarul oamenilor şi nu am mai avea acele salarii extrem de mici. În momentul de faţă, după impozit pe venit, contribuţia pe sănătate şi contribuţia la pensie, omul rămâne în buzunar cu doar 1.347 de lei", a spus Prună.

Ea a explicat că, în cazul în care opţiunea USR s-ar fi îndreptat doar spre o diminuare a taxării muncii, ar fi avut de câştigat tot cei cu salarii mari.

"Dacă de exemplu, cineva câştigă 20.000 de lei pe lună şi taxarea s-ar fi redus cu 10 puncte procentuale, persoana respectivă ar fi rămas, în plus, în buzunar, cu 2.000 de lei. În schimb, pentru cineva care câştigă 2.000 pe lună, dacă taxarea s-ar fi redus tot cu 10 puncte procentuale, persoana respectivă ar fi câştigat doar 200 de lei", a explicat ea.