Neamţul care pusese mâna pe pavilionul românesc, declaraţii în premieră despre o afacere explozivă

Exclusiv: O afacere care se judecă la Curtea de Arbitraj de la Londra, dar şi la Constanţa

Neamţul care pusese mâna pe pavilionul maritim românesc pentru o perioadă de 30 de ani a discutat cu "Replica" de Constanţa cum a ajuns să se judece cu statul român şi de ce crede el că respectivul contract ar fi fost benefic pentru ambele părţi. Albrecht Gundermann, reprezentantul companiei RIFA Holdings Ltd., cu sediul în Cipru, a precizat, în premieră pentru cotidianul "Replica", că în afară de procesul de la Curtea de Arbitraj de la Londra, se va prezenta şi la Constanţa, într-un dosar pe care nu îl înţelege. "Având în vedere că noi (compania RIFA - n.r.) cerem daune la Curtea de Arbitraj de la Londra, nu înţelegem de ce instanţa de la Constanţa nu a respins imediat un astfel de dosar", spune Albrecht Gundermann, care mai susţine că, înainte ca acest contract să fie "rupt" de partea română, a avut asigurări de la cel mai înalt nivel, "inclusiv de la primul ministru Victor Ponta (personal) şi câţiva miniştri ai Transporturilor" că România îşi va respecta obligaţiile înţelegerii.

Cotidianul "Replica" de Constanţa relata, anul trecut că, deşi legea transportului maritim românesc prezentantă în OG 42/1997 prevede că nu este permisă cedarea dreptului de a emite documente, a face inspecţii sau de a emite certificate de împuternicire unei firme private, indiferent că este românească sau străină, acest lucru a fost total ignorat de conducerea Autorităţii Navale Române (ANR) de la acea dată. Statul român a fost la un pas de a înstrăina pavilionul, pe 30 de ani: firma RIFA urma să găsească nave şi să le înmatriculeze sub pavilion românesc, în contul statului român reprezentat la acest nivel de ANR. În schimbul înmatriculării unor nave sub pavilion român, RIFA ar fi încasat anumite sume de bani, iar o cotă (mică, după cum au apreciat foşti directori ai ANR) revenea şi României. S-a revenit însă asupra deciziei, fapt care a generat o serie ameţitoare de schimbări la nivelul conducerii ANR - inclusiv un fost ministru al Transporturilor recunoştea, voalat, că a schimbat un director general al ANR tocmai pentru că "stricase" afacerea cu neamţul de la RIFA. Greşeala de a semna contractul în primă fază este acum pe cale să ne coste scump, după rezilierea lui: firma RIFA s-a adresat Curţii de Arbitraj de la Londra, unde cere daune pentru că partea română nu a respectat termenii înţelegerii. "Partea română a rupt contractul. Suntem ca într-un roman de Kafka, în care nu este clar adevăratul motiv pentru care a fost rupt contractul de către partea română. De la semnarea contractului între ANR şi RIFA, în septembrie 2012, şi până la încheierea contractului, la un an distanţă. am văzut 9 directori generali diferiţi la conducerea ANR. Fiecare dintre ei ne-au prezentat diferite motive, iar în acelaşi timp guvernanţi de rang înalt, inclusiv premierul Victor Ponta în persoană, dar şi câţiva miniştri ai Transporturilor, ne-au dat asigurări, în mai multe rânduri, că România doreşte să se achite de obligaţiile care decurgeau din contract. Acest caz demonstrează că investiţiile străine în România sunt imposibile", a declarat, pentru "Replica" de Constanţa, Albrecht Gundermann. Solicitat să ofere detalii din procesul care urmează, conform acestuia, să debuteze la Constanţa, reprezentantul RIFA a precizat că nu poate comenta decât informaţiile care au "răzbit" deja în spaţiul public. Însă, a apreciat Albrecht Gundermann, atâta timp cât acest caz se judecă la Curtea de Arbitraj de la Londra, nu înţelege de ce a fost înregistrat şi la Constanţa un dosar pe tema pavilionului românesc. "Constanţa nu are competenţă în acest caz. Contractul stipulează clar că astfel de conflicte trebuie să fie tranşate de Curtea de Arbitraj de la Londra", a spus reprezentantul RIFA.

Din punctul de vedere al neamţului, contractul la care facem referire ar fi adus beneficii ambelor părţi: "Beneficiile pentru România ar fi fost numeroase - reputaţie politică şi greutate în Uniunea Europeană în domeniul maritim, locuri de muncă pentru cetăţenii români (...). Modelul acestui contract a fost deja introdus în alte ţări europene, ca de exemplu Luxemburg. Noi intenţionăm să construim în Europa cel mai mare registru naval (...). Contractul ar fi fost benefic pentru ambele părţi. Însă, în loc ca acest contract să rămână parafat, am fost trataţi foarte rău, inclusiv prin articolele care au apărut în cotidianul dvs.", a ţinut să precizeze Albrecht Gundermann, ca răspuns la una din întrebările adresate de cotidianul "Replica". De asemenea, întrebat cine este acea persoană care şi-a pus, iniţial, semnătura din partea României pe contractul cu RIFA, Albrecht Gundermann s-a eschivat, spunând în schimb că, de vreme ce detalii din contract au fost făcute deja publice, deşi existau clauze de confidenţialitate, înseamnă că ar trebui să cunoaştem deja şi răspunsul la această întrebare.

Alexandra ANTON

Vezi ÅŸi:

LINK