Nereglementarea votului prin corespondenţă face ca românii din diaspora să se calce în picioare

Analiză

Simplificarea procedurii de vot pentru românii din diaspora s-a dovedit a fi şi de această dată o operaţiune pe care statul român nu este capabil să o asigure. Blocat prin sertarele Parlamentului de 25 de ani, proiectul privind votul prin corespondenţă a fost tot timpul o gălăgie a opoziţiei, indiferent de culoarea politică, uitată constant de putere, oricare ar fi ea. Nici nu se poate mai simplu de atât: cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exprime votul pin corespondenţă depun o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă, iar AEP va transmite cetăţenilor respectivi buletinele de vot, însoţite de dovada pentru exercitarea votului prin corespondenţă. Ceea ce reprezintă un mecanism aproape hilar de simplu, este o imposibilitate pentru statul român, care a călcat în străchini şi la alegerile de duminică. Românii s-au înghesuit la secţiile de votare, fie că vorbim de Republica Moldova, Italia, Marea Britanie, Germania, Franţa sau chiar Luxembourg. De altfel, în Paris, autorităţile au amplasat şi un ţarc pentru românii care doreau să voteze, aspect care l-a iritat peste măsură pe fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu. “Români batjocoriţi la Paris. Pune ştampila, frate şi ardă-i să-i doară!”, a menţionat Lăzăroiu, care a continuat tirurile la adresa statului. “Mi se pare atât de revoltător că nimeni din actualele partide nu a făcut nimic de ani de zile pentru votul prin corespondenţă. Este strigător la cer. Sunt oameni care stau două-trei ore la coadă să voteze. Aşa îşi umileşte statul cetăţenii. E. o groază în toată clasa politică faţă de votul din diaspora de nu vă imaginaţi!”, a mai spus Lăzăroiu.

La Roma, în mijlocul zilei, s-a format o coadă de 200 de persoane. În capitala Italiei, sunt trei secţii de vot, două la Accademia di Romania şi una la Consulat.

La Chişinău, basarabenii cu cetăţenie română au format la rândul lor mai multe cozi. În Republica Moldova, pentru primul tur de scrutin prezidenţial din acest an au fost deschise 21 de secţii de votare, cu opt mai multe decât în 2009.

Prima secţie unde procesul de votare a luat sfârşit a fost Noua Zeelandă/Auckland, datorită diferenţelor de fus orar. Klaus Iohannis, candidatul ACL, a câştigat în preferinţele românilor din această ţară. După Noua Zeelandă, procesul electoral s-a finalizat cu bine şi în Australia, unde candidatul independent la prezidenţiale, Monica Macovei, a ieşit câştigătoare, cu 60 de voturi. Iohannis, a primit 51, iar Victor Ponta, 13.

Marius Florian VASILE