Norica Nicolai, despre cota de refugiați alocată României
Norica Nicolai, despre cota de refugiați alocată României
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestImaginea României ar avea de suferit, dacă ar refuza cota de şase mii de imigranţi, a declarat la RFI eurodeputatul Norica Nicolai. Ea crede însă că şase mii reprezintă o cifră "destul de mare" şi consideră că "va trebui să existe o discuţie foarte serioasă între Guvern şi preşedinte, eventual să se ceară şi un aviz al Parlamentului".
"Cred că a surprins şi autorităţile de la Bucureşti, care declarau că sunt pregătite să primească circa 1.700 de persoane. Dar lucrul ăsta se va stabili săptămâna viitoare într-un Consiliu JAI şi opinia mea este ca acest Consiliu să se transforme într-un summit, pentru că se pune problema schimbării regulilor Dublin, care se vede clar că nu au mai funcţionat, sunt depăşite. Ca atare, cred că trebuie o decizie politică la nivel înalt cu privire la numărul şi la situaţia în care se află Europa, pentru că din păcate analiza este mai mult emoţională. Înţelegem foarte bine ce este o criză umanitară, dar dincolo de această criză care pune în pericol coeziunea europeană, date fiind experienţele de până acum, ţări care refuză să participe voluntar la acest proiect, cred că trebuie să avem o discuţie foarte serioasă la nivelul Uniunii Europene, atât cu privire la acquis-ul Schengen, cât şi cu privire la efectele acestei crize umanitare pentru statele membre ale Uniunii Europene", spune europarlamentarul.
Norica Nicolai crede că "în plan politic, am putea să solicităm foarte ferm Uniunii Europene să facă paşi semnificativi pentru aderarea României la Schengen".
Întrebată dacă e acesta cel mai potrivit moment, ţinând cont că Zona Schengen pare destabilizată de acest val migrator, Norica Nicolai a răspuns: "Eu cred că în momentul de faţă, UE trebuie să recunoască faptul că a ţinut atât România, cât şi Bulgaria în afara acquis-ului Schengen, deşi Tratatul nu-i permitea să facă acest lucru. Este un moment potrivit ca statele membre să înţeleagă că e nevoie ca regulile europene să fie strict respectate".
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News