Nota de plată a liberalilor după falimentul CTV: datorii de 27 de miliarde

Cu 1.000 (!) de angajaţi şi director cu salariu de 100 de milioane

Presa din România rămâne una din cele mai riscante afaceri, atât pentru "moguli", cât şi pentru jurnalişti. Criza economică a îngropat, în ultimii ani, nume de referinţă ale mass-media, victime predilecte fiind reprezentantele presei scrise, precum "Ziua", "Gardianul", "Cotidianul" sau "Academia Caţavencu". În televiziune, "decesul" se înregistrează mai greu, posturile "letargice" din punct de vedere financiar fiind susţinute de patroni cu riscul asumat al banilor pompaţi aiurea, în aşteptarea recompenselor politice ori a unui investitor străin care chiar ştie şi vrea să facă presă. Aşa se face că numărul televiziunilor care au dat faliment şi au dispărut, precum suratele din presa scrisă, tinde spre 0; practic, cu excepţia mai notabilelor Tele 7 ABC şi Telesport, toate celelalte rezistă pe "sticlă", în ciuda pierderilor uriaşe, un paradox pentru afaceriştii de bun simţ, dar nu şi pentru "moguli".

În Constanţa, cel mai aproape de spectrul dispariţiei este CTV. Deocamdată, postul emite, deşi nimeni nu ştie cum, de ce şi pentru cât timp. Firma care a înfiinţat CTV, SC CTV Media Group SA, este în faliment oficial, declarat pe 21.02.2011 de către Tribunalul Constanţa în dosarul 10865/118/2009. Cealaltă firmă, care a preluat CTV în 2009, SC Dobrogea Media Vision SRL, se chinuie să facă faţă, "impulsionată" poate şi de câte un episod precum cel petrecut acum ceva timp, când unul dintre jurnaliştii postului a lansat, în direct, o "ştire" dedicată şefilor, pe scroll-ul ştirilor, de genul "nouă când ne daţi banii?". Una peste alta, CTV a însemnat un dezastru din punct de vedere financiar pentru liberalii care s-au vrut moguli de Constanţa. Ultimii patroni liberali, până la cedarea televiziunii către Dobrogea Media Vision SRL, au fost fraţii fostului secretar de stat de la Agricultură, Gheorghe Albu, Petre şi Nicolae Albu. Aceştia au preluat CTV în mai 2009 de la fondatorii televiziunii, nume grele ale PNL Constanţa: senatorul Puiu Haşotti, deputaţii Gheorghe Dragomir şi Mihai Lupu, fostul lider al organizaţiei municipale PNL Constanţa, Constantin Matei, primarul de la Techirghiol, Adrian Stan, conslierul local Ovidiu Cupşa, consilierii judeţeni Gabriel Monea şi Dănuţ Zepa Antonoaea, Gheorghe Albu, Victor Secuiu şi Baiazid Memiş. Ulterior, printre administratorii firmei a fost cooptat şi liderul PNL Năvodari, Jean Paul Tucan. Schimbarea scriptică a acţionariatului nu a adus revirimentul CTV, dimpotrivă; unul din directorii televiziunii a dat firma în judecată, cerând falimentul, pentru că nu i s-au achitat salariile din perioada decembrie 2008- iunie 2009, în total 29.940 lei. Instanţa i-a dat dreptate în 2010, iar de aici s-a făcut simţit efectul bulgărelui de zăpadă: toţi creditorii CTV au deschis imediat acţiuni în instanţă, iar Tribunalul a tras obloanele CTV Media Group SA, după cum spuneam, prin sentinţa dată pe 21.02.2011.

Datoriile CTV Media Group SA: aproape 2,7 milioane lei, către 53 de angajaţi şi peste 20 de firme

CTV Media Group SRL, reprezentată de lichidatorul judiciar Delfinul IPURL, prin avocatul Alper Ramazan, are de îndestulat acum nu mai puţin de 81 de creditori, după cum arată tabelul definitiv al obligaţiilor, aşa cum a fost el stabilit de Tribunalul Constanţa pe 06.06.2011. Dintre aceştia, 53 sunt foşti salariaţi ai CTV, inclusiv ocupanţi ai unor posturi de conducere, care au de primit de la firma liberalilor sume cuprinse între câteva zeci şi zeci de mii de lei. Cei mai mulţi bani îi are de recuperat chiar cel de la care a pornit totul, fostul director Bogdan Chircorian: 29.940 lei. Cei 53 de foşti angajaţi înseamnă însă cea mai mică parte a notei de plată pe care trebuie s-o achite liberalii constănţeni pentru exeprimentul CTV. Cel mai mare creditor este SC Romib SA, din localitatea ilfoveană Tunari. Potrivit documentelor depuse la dosar, Romib a fost firma care a transformat, propriu-zis, etajul 14 al hotelului Parc din Mamaia în studiouri de televiziune, lucrări pentru care are de primit de la CTV Media Group SA suma de 1.008.635, 32 lei. Mai au de primit bani de la firma liberalilor DGFP Constanţa (622.933 lei), SPIT Constanţa (710 lei), Centrul Naţional al Cinematografiei (11.664, 49 lei), ZIP Escort (56.482, 16 lei), Congaz (12.858, 29 lei), agenţia de presă Newsin (91.747, 27 lei), Orange (47.159, 02 lei), RCS & RDS (14.105, 4 lei), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (30.526 lei) şi mulţi alţii. În total, distracţia televizată a peneliştilor s-a concretizat printr-o notă de plată finală, stabilită de Tribunalul Constanţa, de fix 2.680.074, 69 lei.

Director cu salariu de 100 milioane pe lună şi 1.000 de angajaţi, dar cu pierderi de peste 70 miliarde

Interesant este că CTV pare a fi murit încă dinainte de a se naşte. Şi nu e nimic filosofic în următoarea constatare: SC CTV Media Group SA a avut în anul 2007 nici mai mult, nici mai puţini de 1.000 (o mie) de angajaţi, trecuţi în acte şi declaraţi la Ministerul de Finanţe. De unde credeau liderii PNL atunci că pot întreţine o astfel de armată uriaşă de angajaţi, nu ştim, dar putem vedea cât de inspirat a fost managementul privind tabelul de acum al creditorilor. Şi un alt amănunt, aflat la dosarul de faliment al CTV Media Group, la tribunalul Constanţa, care poate deveni de-a dreptul picant pentru foştii angajaţi neplătiţi: fostul director Bogdan Chircorian avea în 2008 un salariu lunar brut de 9.865 lei, micşorat un an mai târziu, în iulie 2009, la o sumă mai "umană", de 4.990 lei. O fi mult, o fi prea puţin, sunt alţii în măsură să judece. Cert este că cifele financiare oficiale ale SC CTV Media Group SA arată aşa, potrivit Ministerului de Finanţe: anul 2007- cifră de afaceri 590.151 lei, pierderi de 1.443.401 lei, 1.000 de angajaţi; anul 2008: cifră de afaceri de 2.423.189 lei, pierderi de 3.663.255 lei, 140 de angajaţi (aproape 900 de oameni daţi afară într-un singur an!); anul 2009: cifră de afaceri 168.702 lei, pierderi de 2.080.142 lei, 5 (cinci) angajaţi.

Cristian ANTON