Nuclearelectrica și-a înființat punct de lucru în Casa de Cultură din Doicești, Dâmbovița!
Nuclearelectrica și-a înființat punct de lucru în Casa de Cultură din Doicești, Dâmbovița!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestNuclearelectrica a decis să-și înființeze un punct de lucru în comuna dâmbovițeană Doicești, acolo unde americanii vor construi prima minicentrală nucleară din lume, cu tehnologia SMR a celor de la NuScale. Compania de stat care va ridica o nouă Cernavodă în Dâmbovița are acum sediul în casa de cultură din comuna cu 5.000 de locuitori.
Casa de Cultură Doicești / Nuclearelectrica
Adunarea Generală Extraordinară a Nuclearelectrica de pe 10 august 2022 a consemnt și un moment istoric: înființarea unui nou punct de lucru al companiei de stat, într-un colț uitat de lume și complet necunoscut până acum publicului larg.
Într-un raport emis Bursei de Valori București, Nuclearelectrica a anunțat ”Aprobarea înființării unui punct de lucru al Societății în Comuna Doicești, Str. Colonie nr.12, Casa de Cultură, parter, camera 1, județul Dâmbovița”.
Doicești este locul în care un studiu de 1,2 milioane de dolari din 2021 a stabilit că este cea mai alegere pentru prima minicentrală nucleară din lume, bazată pe tehnologia SMR a americanilor de la NuScale.
La Doicești se vor construi 6 module nucleare NuScale
În urma înțelegerii dintre SUA și România, în acest sat prăfuit și uitat de lume se vor ridica până în 2027-2028 șase module nucleare NuScale, cu o capacitate totală de 462MW, la care se vor adăuga ulterior și proiecte solare, astfel încât capacitatea finală să ajungă la 600 MW.
Proiectul nuclear american de la Doicești va însemna aproape 4.000 de locuri de muncă, iar pentru Nuclearelectrica misiunea de a contrui, practic, o nouă Cernavodă în Dâmbovița.
Prima centrală mică nucleară din lume se va construi pe locul fostei centrale pe cărbuni din Doicești, care s-a închis în 2009, după 56 de ani de funcționare.
Acord nuclear de 8 miliarde de dolari între SUA și România
Angajamentul României de a dezvolta local reactoarele nucleare SMR realizate de NuScale vine în contextul în care autorităţile române s-au angajat la cea mai rapidă ieşire din zona de cărbuni, termenul asumat fiind anul 2032, mai devreme decât Germania sau Polonia.
La finalul anului 2020 a fost anunţat un acord România-SUA pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, potrivit căruia americanii vor investi 8 miliarde de dolari în speciale pentru pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 și retehnologizarea Unității 1.
Deşi acordul a dat de înţeles că prioritatea va fi centrala de la Cernavodă, în prim plan este acum dezvoltarea locală a SMR-ului NuScale. Nuclearelectrica subliniază însă că proiectele SMR şi Cernavodă nu sunt concurente, ci complementare.
Tot în ședința de pe 10 august 2022, Nuclearelectrica a prelungit cu încă 4 ani mandatul de director general al lui Cosmin Ghiță, începând cu 12 februarie 2023. Cosmin Ghiță este directorul general al Nuclearelectrica din 2017 și și-a început cariera în SUA, unde a lucrat pentru Chevron, iar ulterior pentru Amerocap, companie specializată în tranzacții energetice.
Dumitru Chirleșan
Rectorul Universității Pitești, numit administrator la Nuclearelectrica
De asemenea, acționarii i-au numit în funcția de administratori, pentru următorii 4 ani, cu începere de pe 29 septembrie 2022, pe Theodor Chirică și Elena Popescu, au prelungit cu 2 luni mandatul provizoriu de administrator al lui George Sergiu Niculescu și l-au numit pentru prima dată în funcția de administrator pe Dumitru Chirleșan, cu un mandat provizoriu de 4 luni. Dumitru Chirleșan este rectorul Universității Pitești.
Totodată, Nuclearelectrica s-a despărțit de Remus Vulpescu și Mihail Daniel Aniței, cărora nu le-a mai prelungit mandatele de administratori.
Compania a anunţat un profit net de aproape 820 de milioane de lei în primul trimestru din 2022, în creştere cu 249% faţă de rezultatul de 234 mil. lei din T1/2021, la venituri de 1,86 miliarde de lei, în urcare cu 165%, potrivit raportului financiar trimestrial.
Andreea POPA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News